Relațiile diplomatice dintre România și Federația Rusă au intrat într-un nou episod de îngheț sever. Moscova a anunțat astăzi închiderea Consulatului General al României din Sankt-Petersburg și expulzarea diplomatului care conduce această instituție, aplicând o măsură de reciprocitate după deciziile radicale luate de București la sfârșitul lunii mai.
Tensiunile au culminat în după-amiaza zilei de joi, 25 iunie, când Ambasadorul României în Federația Rusă, Cristian Istrate, a fost convocat la sediul Ministerului rus al Afacerilor Externe. Diplomatului român i s-a înmânat oficial o notă prin care Rusia retrage dreptul de funcționare a consulatului din Sankt-Petersburg și îl declară persona non grata pe gerantul interimar al acestei misiuni, oferindu-i un termen limitat pentru a părăsi țara.
O criză declanșată de drona prăbușită la Galați
Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat prompt printr-un comunicat, precizând că mișcarea Kremlinului era pe deplin anticipată și nu reprezintă o surpriză. Autoritățile române au reamintit că această criză diplomatică a fost declanșată de un incident grav de securitate petrecut pe teritoriul național în data de 29 mai.
La acea dată, o dronă militară rusească s-a prăbușit peste o casă din municipiul Galați, incidentul soldându-se cu doi răniți și pagube materiale importante. În replică, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis atunci măsuri extrem de dure: expulzarea consulului general al Federației Ruse de la Constanța și închiderea imediată a consulatului rus din acest oraș-port.
Războiul argumentelor între București și Moscova
Deși faptele de la Galați au fost clare, pozițiile celor două capitale rămân complet divergente. În timp ce Bucureștiul consideră că a acționat legitim pentru a-și proteja siguranța națională în fața unei agresiuni, Moscova adoptă o retorică ofensivă.
În comunicatul oficial emis de serviciul de presă al diplomației ruse, decizia anterioară a României este catalogată drept o „provocare complet nefondată”. Rușii susțin că închiderea consulatului din Sankt-Petersburg este doar un răspuns simetric, ghidat de regulile stricte ale diplomației internaționale.
În paralel, mass-media de stat de la Moscova încearcă să nuanțeze contextul, amintind de o serie de alerte recente din portul Constanța privind ambarcațiuni fără echipaj aparținând Ucrainei, într-o încercare indirectă de a muta atenția de la responsabilitatea Rusiei în cazul dronei căzute la Galați.
Prin această dublă eliminare a misiunilor consulare de la Constanța și Sankt-Petersburg, canalele de comunicare directă dintre cele două state se reduc la un minim istoric. În contextul războiului din regiune, legăturile oficiale vor rămâne active exclusiv la nivelul ambasadelor principale din cele două capitale, sub spectrul unei neîncrederi totale.
