Boomul investițiilor în inteligență artificială nu mai este doar o poveste americană și începe să devină un motor pentru întreaga economie mondială, susține șefa Fondului Monetar Internațional. Kristalina Georgieva spune că investițiile în centre de date și infrastructură AI se extind rapid în alte țări și compensează o parte din efectele războiului cu Iranul. Pericolul nu a trecut însă: apropierea iernii, scăderea rezervelor de petrol și gaze și o eventuală nouă explozie a prețurilor la energie ar putea readuce inflația și majorările de dobânzi.
Investițiile uriașe în inteligență artificială, care în ultimii ani au fost concentrate în Statele Unite, încep să alimenteze creșterea economică și în restul lumii, transmite Mediafax.
Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, a declarat marți că ceea ce a început ca un fenomen predominant american se transformă într-un motor al economiei globale, pe măsură ce alte state construiesc centre de date, infrastructură energetică și capacități pentru producerea echipamentelor necesare industriei AI.
În SUA, valul de investiții în inteligență artificială susține profiturile companiilor și cheltuielile de consum, iar efectul începe să se propage către economiile integrate în lanțurile globale de aprovizionare pentru semiconductori, servere și alte echipamente tehnologice.
FMI descrie în prezent economia mondială ca fiind prinsă într-un adevărat „război de tracțiune”: pe de o parte se află șocul energetic provocat de conflictul cu Iranul, iar pe de alta investițiile masive asociate inteligenței artificiale.
Economia mondială a rezistat mai bine decât se temea FMI
În actualizarea din iulie a World Economic Outlook, FMI estimează o creștere economică mondială de 3% în 2026 și 3,4% în 2027. Instituția spune că cererea legată de tehnologie și AI susține mai ales economiile conectate la lanțurile globale de producție din sectorul tehnologic.
„Economia globală a traversat șocul energetic al războiului cu Iranul mai bine decât ne-am temut”, a transmis Georgieva, potrivit Reuters.
Printre motive se numără reducerea cererii de energie, folosirea rezervelor strategice de petrol și gaze, creșterea producției din afara Golfului, extinderea surselor regenerabile și, în anumite state, revenirea temporară la utilizarea mai intensă a cărbunelui.
Situația din Strâmtoarea Ormuz explică amploarea șocului. În prima jumătate a anului 2025, prin această rută treceau aproximativ 20,9 milioane de barili de petrol pe zi, echivalentul a circa 20% din consumul mondial de produse petroliere și aproximativ un sfert din comerțul maritim mondial cu petrol.
Perturbările provocate de conflict au redus drastic fluxurile. Datele Energy Information Administration arată că în trimestrul al doilea din 2026 prin Ormuz au mai trecut în medie doar 4,9 milioane de barili pe zi. EIA a anunțat ulterior că traficul a început să crească după acordul din 18 iunie și estimează că fluxurile ar putea reveni aproape de nivelurile anterioare conflictului până la sfârșitul anului.
Avertismentul FMI: vine iarna, iar rezervele se consumă
Georgieva avertizează că stocurile de petrol și gaze folosite pentru amortizarea șocului energetic scad, în timp ce emisfera nordică se apropie de sezonul rece.
O nouă creștere puternică a prețului petrolului și gazelor ar putea alimenta din nou inflația. În acest scenariu, băncile centrale ar putea fi obligate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.
Consecințele s-ar transmite apoi către întreaga economie: credite mai scumpe pentru populație și companii, costuri mai mari pentru statele care trebuie să se împrumute și o frână suplimentară asupra creșterii economice.
FMI avertiza deja în iulie că procesul global de dezinflație s-a oprit, chiar dacă riscurile pentru economie sunt ceva mai echilibrate decât în primăvară.