Banca Națională a Moldovei (BNM) a crescut rata de bază de la 5% la 7,5%, marcând cel mai înalt nivel din ultimii trei ani. Totuși, în ciuda măsurilor luate de la centru, buzunarele cetățenilor și piața creditelor par imune la aceste schimbări. Economistul Veaceslav Ioniță, expert al IDIS „Viitorul”, a explicat vineri, 14 august, în cadrul emisiunii sale săptămânale „Analize economice”, că actualul nivel al ratei de bază este cel mai înalt din ultimii trei ani.
Un vârf de rată, dar departe de recordurile trecute
O rată a bazei de 7,5% nu mai fusese atinsă din mai 2023, atunci când aceasta urcase la 10%. Totuși, nivelul actual este încă departe de vârful istoric înregistrat în august 2022, când economia a fost zguduită de o rată de 21,5%.
În mod normal, o majorare a ratei de bază are un scop clar: să tempereze creditarea excesivă și să stimuleze populația să economisească. Doar că, de data aceasta, regulile jocului par să fie date peste cap.
Inflația care sfidează logica economică
Expertul a calificat situația drept un „paradox”, deoarece rata de bază crește în timp ce inflația dă semne de temperare.
Evoluția prețurilor: Rata anuală a inflației a urcat de la 5,8% în primul trimestru la 6,5% în trimestrul doi, însă în trimestrul trei ritmul de creștere a încetinit deja.
Presiunile externe: Scumpirile din prima parte a anului au fost dictate de resursele energetice, produsele petroliere, gazele naturale, dar și de războiul din Ucraina și scumpirea materialelor de construcție.
Efectul de vară: Produsele agroalimentare trag acum prețurile în jos, materia primă agricolă fiind mai ieftină decât anul trecut, ceea ce temperează inflația generală.
„În acest an avem o situație mai puțin tradițională. Inflația se duce în jos, iar rata de bază – în sus. Admit că vom avea pe viitor o posibilă creștere a prețurilor, dar cel puțin acum această majorare este greu de înțeles”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Creditele ignoră deciziile BNM: Recorduri la ipoteci și credite de consum
Deși dobânzile la depozite au reacționat parțial – crescând de la 5,2% la aproape 5,7% –, piața creditelor sfidează politica monetară a BNM.
Creditele de consum: Au atins un maxim istoric în luna iunie, ajungând la 1,8 miliarde de lei, față de 1,6 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Numărul creditelor contractate a urcat la un record de circa 295 de mii într-un singur an.
Creditele ipotecare: În pofida urcării ratei de bază de la 5% (în aprilie) la 7,5% (în iulie), volumul creditelor imobiliare a explodat la 1,1 miliarde de lei într-o singură lună. Mai mult, dobânda medie la ipoteci a scăzut de la 8,2% la 8%.
Anomalia dobânzilor: Dobânda medie la creditele acordate persoanelor fizice a coborât de la 10% (trimestrul III, 2025) la 9,7% (trimestrul II, 2026).
„În cazul creditelor, lucrul acesta nu are loc. Ele sunt insensibile la tot ceea ce face BNM”, a punctat economistul, explicând că piața imobiliară și sectorul construcțiilor dictează regulile, nu rata de bază.
Cine plătește cu adevărat factura? Guvernul
Dacă populația și băncile simt slab efectele politicii monetare, există un actor care resimte imediat șocul majorării: Statul.
Valorile Mobiliare de Stat (VMS), instrumentul prin care Guvernul se împrumută de pe piața internă, sunt direct cuplate la deciziile BNM:
La începutul anului, Guvernul se împrumuta la o dobândă de 9,5%. În luna iulie, costul acestor împrumuturi a urcat la circa 10%, depășind chiar rata de bază. Asta înseamnă că statul se împrumută acum mai scump pentru a acoperi datoriile mai vechi, contractate la costuri mai joase.
În concluzie, economia Moldovei traversează o perioadă în care instrumentele clasice ale băncii centrale au o mână de acțiune limitată. În timp ce depozitele și împrumuturile Guvernului reacționează rapid la schimbări, apetitul moldoveniilor pentru credite de consum și ipoteci rămâne neatins de deciziile de la BNM.
„Politica monetară a BNM, în condiția când avem inflație importată de pe segmentul energetic, are o influență extrem de slabă asupra comportamentului cetățenilor de a se împrumuta de la bănci”, a conchis Veaceslav Ioniță.