Republica Moldova pierde, în ritm alarmant, una dintre cele mai prețioase resurse: tinerii. Datele oficiale pentru anul 2025, publicate recent de Biroul Național de Statistică, confirmă o realitate crudă: generația tânără este într-o descreștere continuă, în timp ce guvernanții continuă să promită condiții mai bune „acasă”.
La începutul anului 2026, cifrele arată negru pe alb că suntem tot mai puțini. Numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 34 de ani a scăzut cu 13,5 mii de persoane față de anul precedent, ceea ce reprezintă o contracție de 2,5%. Practic, în doar 12 luni, o întreagă comunitate s-a evaporat, cel mai probabil alegând drumul străinătății în căutarea unor perspective pe care statul nu a reușit să le ofere.
„Acasă” devine tot mai pustiu
Deși discursurile oficiale sunt pline de mesaje despre „tineretul viitor al țării”, statisticile demonstrează contrariul. Grupele de vârstă care ar trebui să fie motorul economiei – tinerii de 25-29 de ani și cei de 30-34 de ani – înregistrează cele mai dramatice reduceri numerice.
Patru din zece tineri nu lucrează
Datele de pe piața muncii arată o altă problemă. În 2025, doar 37,7% dintre tinerii de 15-34 de ani erau ocupați. Alți 2,4% erau șomeri, iar 59,9% se aflau în afara forței de muncă.
Mai mult, piața muncii rămâne un teren minat pentru cei rămași. Aproape 28% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani fac parte din categoria NEET – nu lucrează și nici nu învață. Aceștia sunt tinerii care stau la răscruce de drumuri, neincluși în sistemul de educație și neintegrați în câmpul muncii, o confirmare a faptului că mecanismele de stimulare a angajării sunt, în mare parte, ineficiente.
Muncă la negru și venituri nesatisfăcătoare
Șomajul tinerilor, peste media națională. În 2025, rata șomajului pentru tinerii de 15-24 de ani a fost de 7,4%, aproape dublă față de media națională de 3,8%. Pentru grupa 15-29 de ani, indicatorul a fost de 7%, iar pentru 15-34 de ani – 5,9%.
Cei care totuși reușesc să se angajeze se confruntă cu realități dure. Aproape fiecare al cincilea tânăr muncește „la negru” sau în baza unor înțelegeri verbale, fără contracte care să le garanteze drepturile. Motivația principală pentru care aceștia vor să-și schimbe locul de muncă este una singură și previzibilă: salariile mizerabile care nu le permit un trai decent.
În acest tablou sumbru, cifrele privind sănătatea și nivelul de trai confirmă discrepanța dintre viața de la oraș și cea din satele Moldovei. În timp ce tinerii de la oraș par să aibă un nivel de dotare cu tehnologii și condiții de trai superioare, cei din mediul rural rămân izolați, într-o zonă defavorizată care pare să îi împingă și mai rapid spre decizia de a pleca.
În loc de concluzie
Datele Biroului Național de Statistică nu sunt doar niște cifre reci pe o foaie de hârtie; ele sunt oglinda unei politici de tineret care, până în 2025, nu a reușit să oprească hemoragia demografică. În timp ce oficialii fac grafice și rapoarte despre „starea tinerilor”, tinerii înșiși continuă să voteze cu picioarele, părăsind o țară care le promite multe, dar le oferă prea puțin.
