Moldovenii au prins gustul cafelei. În doar 25 de ani, consumul de cafea măcinată a explodat: de la aproximativ o ceașcă pe an pentru un adult, în 2000, la peste 200 de cești în 2026. Iar creșterea nu dă semne că se oprește. Deși prețul de import al cafelei a înregistrat scumpiri record, moldovenii consumă mai multă cafea ca niciodată.
Piața autohtonă a cunoscut o transformare spectaculoasă, evoluând de la un consum marginal la o adevărată schimbare culturală și de stil de viață. Potrivit unei analize economice semnate de Veaceslav Ioniță, în primul trimestru al anului 2026, consumul anualizat de cafea măcinată a depășit pentru prima dată pragul de 200 de cești per adult. Estimările arată că, până la finele acestui an, indicatorul va trece de 210 cești.
Evoluția este spectaculoasă dacă este privită în retrospectivă:
- Anul 2000: consumul era unul simbolic, echivalentul a aproximativ o ceașcă pe an de persoană;
- Anul 2015: moldovenii consumau în medie 41 de cești anual;
- Anul 2020: nivelul ajunsese la 99 de cești;
- Prezent (2026): s-a depășit pragul de 200 de cești, ceea ce reprezintă o dublare față de acum 5–6 ani și o creștere de 5 ori comparativ cu acum un deceniu.
Inelasticitatea cererii: Moldovenii beau mai multă cafea, deși prețurile au explodat
Unul dintre cele mai interesante aspecte reliefate de analiză este rezistența cererii în fața scumpirilor majore de pe piețele internaționale. În condiții economice normale, o creștere bruscă a prețului determină o scădere a consumului, însă în cazul cafelei fenomenul este invers.
- În 2024, prețul mediu de import al cafelei boabe era de aproximativ 9 USD/kg.
- În trimestrul III din 2025, cotat la import, prețul a urcat la 13,56 USD/kg (cu vârfuri de scumpire de aproape 50% față de perioadele anterioare).
- În primul trimestru din 2026, creșterea valorică anuală a prețului de import s-a menținut la circa 37% — una dintre cele mai mari din ultimul sfert de secol.
Comportamentul consumatorilor confirmă că pentru moldoveni cafeaua nu mai reprezintă doar un simplu produs alimentar, ci un stil de viață și un obicei social bine consolidat.
Unde ne situăm pe harta mondială?
Deși ritmul de creștere al Republicii Moldova este unul dintre cele mai dinamice din regiune, țara se află încă sub media globală și la mare distanță de liderii europeni.
Media mondială: circa 290 de cești anual per adult. Datorită ritmului actual, Moldova ar putea atinge acest nivel în următorii câțiva ani.
Țările europene cu tradiție (ex. statele nordice sau Italia): consumul anual poate depăși 1.000 de cești per persoană.
Ce alimentează această explozie a consumului?
Trecerea de la ceai la cafea este explicată prin trei factori socio-economici majori:
Impactul diasporei: Sutele de mii de moldoveni stabiliți sau care au lucrat în țări precum Italia, Franța, Germania sau Portugalia au adus înapoi în țară nu doar remitențe, ci și obiceiuri culturale europene, cultura espresso-ului fiind unul dintre cele mai vizibile exemplare.
Dezvoltarea sectorului HoReCa: Rețelele de cafenele, punctele „coffee-to-go”, benzinăriile moderne și spațiile de lucru au mutat consumul de cafea din bucătărie în spațiul public și profesional.
Sofisticarea pieței și prăjitoriile locale: Consumatorii au devenit mai exigenți. Se remarcă o creștere a vânzărilor de espressoare casnice, apariția cafenelelor de specialitate și, mai ales, dezvoltarea prăjitoriilor locale de cafea, care oferă un produs proaspăt, prăjit chiar în Republica Moldova.
Segmentul cafelei boabe, doar „vârful icebergului”
Analiza curentă vizează exclusiv segmentul cafelei boabe și măcinate. Piața reală a consumului de cafea este însă mult mai extinsă, în condițiile în care o pondere importantă din populație consumă încă cafea solubilă (instant) și băuturi derivate pe bază de cafea.
Dacă trendul ascendent se va menține, pragul de 300 de cești anual per locuitor ar putea fi atins mai devreme decât preconizează majoritatea prognozelor economice, plasând definitiv Republica Moldova pe harta națiunilor iubitoare de cafea.