Guvernul a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, după ce seceta extremă și scăderea debitului Dunării au redus producția de energie electrică și au pus în pericol funcționarea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă.
Măsura nu înseamnă că românii vor rămâne automat fără curent și nici că sunt introduse imediat restricții obligatorii. Ea permite însă autorităților să mobilizeze mai rapid resurse, să facă lucrări de urgență, să grăbească intrarea în sistem a unor noi capacități și să negocieze sprijin energetic din exterior, transmite Mediafax.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, vineri, că starea de alertă va fi valabilă pe parcursul lunii august, într-un moment în care debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de valori normale de peste 4.000 de metri cubi pe secundă în această perioadă. Prognozele indică posibilitatea unei noi scăderi, spre 1.500 de metri cubi pe secundă.
Nivelul apei a devenit critic în zona din care Centrala Nucleară de la Cernavodă își asigură apa necesară răcirii instalațiilor. Unitatea 1 a fost deja oprită controlat, pentru protejarea pompelor și a echipamentelor, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național atât timp cât parametrii Dunării permit funcționarea în deplină siguranță.
Ce măsuri poate lua acum Guvernul
Prima intervenție concretă este legată de debitul Dunării. Guvernul a alocat șapte milioane de lei din Fondul de rezervă pentru o lucrare temporară în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche.
Intervenția urmărește redistribuirea unei părți din apă către Dunărea Veche, astfel încât nivelul din zona Cernavodă să fie menținut peste pragurile necesare funcționării în siguranță a centralei nucleare. Fondurile pot fi folosite pentru închirierea și mobilizarea utilajelor, transportul echipamentelor, executarea lucrărilor, măsurători și monitorizare.
Operațiunea trebuie realizată fără să fie afectate securitatea nucleară, navigația și mediul. Nu este vorba despre devierea permanentă a Dunării, ci despre o intervenție tehnică temporară, destinată unei situații hidrologice excepționale.
În paralel, autoritățile au cerut tuturor producătorilor disponibili să funcționeze la capacitate maximă. Vor fi utilizate centralele pe gaze și cărbune, producția eoliană și fotovoltaică, precum și sistemele de stocare.
ANRE și Transelectrica urmează să autorizeze în regim accelerat capacitățile deja finalizate, astfel încât acestea să poată intra mai repede în producție. Guvernul estimează că, prin această procedură, sistemul ar putea câștiga încă aproximativ 100-200 MW pe termen foarte scurt.
Începând cu 1 august, aproape 300 MW de noi capacități fotovoltaice ar urma să intre în Sistemul Energetic Național.
Guvernul cere reducerea voluntară a consumului
Premierul a cerut populației, companiilor și instituțiilor publice să-și reducă voluntar consumul de energie în orele de seară.
Pentru populație, acest lucru poate însemna amânarea folosirii mașinii de spălat, a boilerului electric sau a altor aparate mari după ora 23:00 și evitarea utilizării simultane a mai multor consumatori puternici.
În cazul industriei, autoritățile vor discuta decalarea unor procese de producție în afara orelor de vârf. Ministerul Energiei a precizat că obiectivul este reducerea presiunii asupra sistemului și asigurarea cu prioritate a energiei pentru populație și serviciile esențiale.
Deocamdată, reducerea solicitată este voluntară. Premierul a precizat că autoritățile nu au decis în această etapă raționalizarea consumului pentru marii consumatori industriali.
România cere ajutor energetic Ucrainei
Guvernul încearcă să-și asigure și o rezervă externă suplimentară. Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei despre posibilitatea ca România să fie sprijinită, în orele de seară, cu energie produsă de una dintre centralele nucleare ucrainene.
Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să stabilească detaliile tehnice ale unui posibil ajutor de urgență.
Sprijinul nu ar presupune că România primește gratuit energie pe termen lung. Cel mai probabil ar fi vorba despre livrări temporare, coordonate între operatorii sistemelor energetice, în condițiile mecanismelor de urgență și ale pieței regionale.