În cadrul NATO cresc îngrijorările legate de alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Reprezentanții Alianței se tem că o eventuală victorie a Marinei Le Pen sau a lui Jean-Luc Mélenchon ar putea duce la o revizuire radicală a relațiilor Parisului cu NATO și ar putea slăbi serios structura militară a organizației, scrie Politico.
Potrivit ultimelor sondaje, aproximativ jumătate dintre alegătorii francezi susțin candidați care au o atitudine critică față de NATO.
Lidera Adunării Naționale, Marine Le Pen, susține retragerea Franței din comandamentul militar integrat al NATO. La sfârșitul lunii mai, aceasta a reiterat că țara ar trebui să renunțe la participarea în această structură. Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului Franța Nesupusă, are o poziție și mai dură și pledează pentru retragerea completă a Franței din Alianță.
„Mi-e teamă de aceste alegeri. Pierderea Franței ar fi teribilă”, a declarat pentru Politico, sub protecția anonimatului, un diplomat NATO.
Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană și una dintre principalele forțe militare ale NATO. O eventuală retragere din structurile militare ale Alianței ar pune sub semnul întrebării prezența militară franceză în România și Estonia și ar limita accesul NATO la o serie de capabilități militare importante.
O preocupare aparte este legată de soarta grupului de luptă francez din România, care numără aproximativ 1.200 de militari, de cooperarea Franței cu NATO în domeniul nuclear, precum și de accesul Alianței la sateliții francezi, sistemele de informații, flota militară și singurul portavion cu propulsie nucleară din Europa.
Franța asigură, de asemenea, aproximativ 10% din bugetul operațional anual al NATO, care se ridică la 5,3 miliarde de euro.
Temerile sunt amplificate de reducerea prezenței militare americane în Europa. Fostul oficial NATO Jamie Shea a remarcat că, în condițiile unei implicări mai reduse a SUA, este cu atât mai important ca marile state europene, inclusiv Franța, să își asume mai multă responsabilitate.
„Ultimul lucru pe care ți-l dorești, într-un context cu o prezență americană mai redusă, este ca una dintre cele mai mari țări europene să înceapă să se îndepărteze de Alianță”, a declarat Shea.
În același timp, sprijinul pentru NATO în rândul francezilor rămâne unul dintre cele mai scăzute din Alianță. Potrivit unui sondaj intern al NATO consultat de Politico, doar 54% dintre cetățenii Franței ar vota pentru menținerea țării în organizație. Este al doilea cel mai scăzut nivel dintre cele 32 de state membre, după Muntenegru.
Franța a mai părăsit în trecut comandamentul militar integrat al NATO. În 1966, președintele Charles de Gaulle a luat această decizie, invocând necesitatea unei autonomii militare mai mari pentru țară. Parisul a revenit în structurile militare ale Alianței abia în 2009, în timpul președinției lui Nicolas Sarkozy.
Experții subliniază că retragerea din comandamentul militar nu ar însemna automat ieșirea Franței din NATO. Țara și-ar păstra locul în structurile politice ale Alianței, însă influența sa asupra deciziilor militare s-ar reduce considerabil.
Până la alegerile prezidențiale mai sunt aproximativ opt luni, iar rezultatul lor rămâne deocamdată incert. Cu toate acestea, în NATO se admite că posibilitatea venirii la putere în Franța a unui președinte sceptic față de Alianță devine un risc tot mai serios.
„Vom supraviețui, dar va fi foarte, foarte periculos”, a declarat un diplomat NATO.