PAS este un partid care aparent și-a găsit nașterea și botezul în urma protestelor „antioligarhice” pornite de Andrei Năstase și Platforma DA, la care treptat și-au făcut apariția Maia Sandu și Igor Grosu. Țin minte bine acel moment, când Maia Sandu cu niște ochelari de soare mari, negri, era undeva pe la coada marșului de protest contra regimului Plahotniuc pe atunci.
Mi-amintesc la fel de bine nedumerirea imensă, de ce au făcut un partid separat și nu aderaseră la Platforma DA care deja exista. Nimeni nu o lua la rost pe Maia Sandu: de ce dezbină forțele anti-oligarhice în mai multe partide, de ce nu contribuie la consolidarea lor, și de unde a găsit bani pentru a face un partid politic? Așa cum sunt luați la rost astăzi cei care își permit să atenteze la locul partidului-stat: PAS.
Întrebarea cu sursa de proveniență a banilor fiind una legitimă, pentru că însăși Maia Sandu în cadrul interviului cu Natalia Morari la TV7 pe atunci, a zis că ar intenționa să pornească un partid politic, dar nu poate, pentru că e nevoie de mulți bani, și deobicei banii din politică sunt bani murdari, de la oameni cu probleme de integritate, și nu are cum să facă rost altfel de ei.
Ei bine, așa de „liberi și independenți” sunt jurnaliștii zilelor noastre încât nimeni nu-i pune această întrebare extrem de incomodă – de unde au apărut subit banii, așa din pod, pentru partid și de ce a fost nevoie de creat altul, separat.
Cu cât mai mult înaintăm – cu atât mai tare se îngroașă gluma: vă mai amintiți cum a făcut Maia Sandu alianță cu Igor Dodon și a ajuns Prim-Ministru cu voturile PSRM?
Ei bine, e important să fixăm acest moment, pentru că Plahotniuc deja nu mai era în Moldova, și nu exista o necesitate de a guverna cu PSRM, așa cum în mod fals încearcă să se mai justifice cei galbeni. Și mai important este să fixăm un alt moment extrem de curios – cum a plecat Maia Sandu de la guvernare!
După ce a văzut că alianța cu PSRM îi dizolvă politic, iar alegerile din Chișinău au fost câștigate de Ion Ceban, inclusiv pentru că Maia Sandu a contribuit la dinamitarea lui Năstase prin lansarea în cursă a mai multor candidați de dreapta (Octavian Țîcu a recunoscut public că Maia Sandu l-a rugat să candideze în Chișinău și să-i facă concurență pe același bazin electoral pentru a fragmenta voturile lui Năstase) asta deși în față îi zâmbea, iar pe la spate deja se lepăda cinic de el.
Maia a înțeles că trebuie să iasă din brațele lui Dodon și PSRM, pentru că altfel ar fi fost următoarea care pierde alegerile și ar fi rămas etern o anexă și nu prima vioară.
Găselnița a fost povestea cu numirea Procurorului General.
Mai țineți minte cum a inventat Maia Sandu ideea că ea, din funcția de Prim-Ministru vrea să decidă și să numească personal un Procuror General onest, dar iată chipurile Dodon s-a speriat și se opune, motiv din care Maia nu mai poate rămâne în fruntea executivului și se sparge alianța, după care intrăm și în anticipate.
Ei bine, pentru cei care au uitat – Comisia de la Veneția a spus că acea „idee genială” a Maiei Sandu în care șeful executivului numește Procurorul General este o inepție juridică pentru că vine în contradicție totală cu Constituția și cu principiul separării puterilor în stat.
Dar aceste detalii minuscule nu mai contau, era nevoie doar de un pretext și el a fost găsit și utilizat: rece, dur și cinic. De ce nu vedem astăzi să insiste la fel pe aceeași idee?
Când au toată puterea și ar putea realiza orice – se confirmă din nou – rolul de pretext care acum e dat uitării în cutia cu arsenalul de tehnici de manipulare din gentuța Maiei Sandu, alături de vestita „otrăvire cu Mercur”.
Această „invenție” și plecare deliberată a Maiei Sandu a adus la putere PSRM și rămășițe din ce mai era atunci PD, transfugi, partidul Șor, etc.
Puțini de tot au fost cei care i-au reproșat Maiei Sandu că a adus PSRM la putere sau că a dat țara pe mâna „forțelor pro-ruse”. Acum însă, când stai să-i asculți, îți pui mâinile în cap și nu-ți vine să crezi la ce vezi și auzi:
1. Ei, cei născuți la proteste – contestă sinceritatea și legitimitatea morală a protestelor, își trimit Codruții să hărțuiască și eticheteze oamenii care protestează.
2. Ei, cei „săraci” care au găsit subit bani de partid de proveniență dubioasă – azi îi acuză și suspectează pe toți: că de unde mă rog au ei bani neclari pentru a forma partide politice împotriva PAS.
3. Ei, cei care au făcut alianță și guvernare cu Dodon și PSRM – azi se prefac sfinți și mironosițe, că nimeni nu ar avea nici măcar dreptul să se afle pe aceeași stradă alaturi de PSRM și Dodon.
4. Ei, cei care au dat puterea „pro-rușilor” în 2020 și stăteau la masă cu Kozak în 2021 – astăzi rup cămașă de pe ei că toți sunt pro-ruși în afară de ei.
5. Ei, cei care au protestat cu treabă și fără treabă astăzi le bagă în cap oamenilor că „opoziția nu e constructivă” și urmărește scopul de a discredita „instituțiile democratice” în cadrul războiului hibrid și cognitiv.
Deci când era PAS în opoziție făcea război hibrid și cognitiv, discreditând instituțiile democratice. Există oare un partid mai cinic în istoria Republicii Moldova, care să-și conteste propriile acțiuni din trecut, sperând că moldovenii au memorie scurtă și uită de la mână până la gură?
Dumitru Alaiba spunea: când vom fi la guvernare – noi vom fi de vină, nu alții.
Aha, întocmai!
Azi toți și toate sunt responsabili și vinovați: Putin, Trump, războiul, contextul, Plahotniuc, opoziția, extratereștrii – numai nu ei!
Moldova – poveste de „succes”…
La dus de nas o turmă de oameni…