Republica Moldova se împrumută masiv din exterior, însă doar aproximativ un sfert din banii atrași în 2025 au ajuns în proiecte investiționale. Curtea de Conturi arată că, din cele 12,2 miliarde de lei debursate prin împrumuturi externe, circa 9,3 miliarde au fost direcționate pentru susținerea bugetului și doar 2,9 miliarde pentru investiții. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că implementarea proiectelor este blocată de contractori, avize și contestații și susține că „nu este vina autorităților”. Auditul Curții de Conturi indică însă și probleme de planificare și gestionare în interiorul instituțiilor publice.
Datele Curții de Conturi arată că aproximativ 76% din împrumuturile externe debursate în 2025 au mers pentru susținerea bugetului, iar doar circa 24% au finanțat proiecte investiționale.
Ministra Finanțelor spune că problema constă în contractori care nu livrează la timp.
„Blocajul pe care îl avem ține de implementarea proiectelor. Sunt diverși factori care tergiversează: avize, contestații și tergiversări de termen de către mediul de afaceri. Nu este vina autorităților, sunt factori care nu depind de autorități. Avem mai multe proiecte unde agenții economici nu-și realizează obligațiile în termen”, a declarat Victoria Belous.
Curtea de Conturi arată însă că problemele nu țin doar de contractori. Auditorii au găsit deficiențe de planificare, capacitate slabă de gestionare a proiectelor și întârzieri chiar la nivelul instituțiilor publice.
Situația este ilustrată de 11 proiecte finanțate din surse externe. Pentru acestea erau prevăzute circa 1,5 miliarde de lei, dar au fost folosite efectiv doar 102 milioane, adică 6,3%.
Mai mult, deși banii au rămas neutilizați, statul a plătit în 2025 aproximativ 6,4 milioane de lei în comisioane pentru finanțările contractate.
În același timp, ponderea împrumuturilor externe folosite pentru investiții a scăzut de la aproximativ 42% în 2024 la doar 24% în 2025.
Astfel, în timp ce Ministerul Finanțelor dă vina pe contractori și pe proceduri, Curtea de Conturi arată că blocajele țin chiar de modul în care statul planifică și gestionează proiectele.