Suveranitatea unui stat nu este determinată doar de armată și de protejarea spațiului aerian, consideră Serghei Banari. În cadrul emisiunii „Fiodorova Time”, el a declarat că, pentru Republica Moldova, o chestiune esențială de securitate națională este capacitatea statului de a lua decizii în mod independent și de a-și proteja instituțiile de corupție și de influențe externe.

„Pentru o țară precum Moldova, problema securității naționale nu înseamnă lupta împotriva dronelor. Înseamnă lupta împotriva corupției”, a declarat Banari. În opinia sa, suveranitatea este amenințată atunci când deciziile statului pot ajunge să depindă de interese financiare private sau de influențe externe. În același context, el a vorbit despre influența băncilor asupra politicilor statului, despre cetățeni străini în structurile de stat și despre rolul reprezentanților străini în procesul decizional. Aceste afirmații reprezintă evaluarea politică a lui Banari asupra situației.

Este de remarcat că legătura dintre corupție și securitatea națională este prevăzută și în strategia oficială a Republicii Moldova, deși autoritățile și Banari au evaluări semnificativ diferite asupra cauzelor și stării instituțiilor statului. Strategia securității naționale în vigoare, adoptată de Parlament în decembrie 2023, prevede, printre direcțiile prioritare, consolidarea instituțiilor statului și a mecanismelor de combatere a corupției. La prezentarea documentului, președinta Maia Sandu a indicat corupția înrădăcinată drept una dintre cele două amenințări majore la adresa securității naționale, alături de acțiunile Rusiei.

Banari leagă lupta împotriva corupției de conceptul mai larg al suveranității statului. Potrivit raționamentului său, un stat nu poate fi considerat pe deplin independent dacă funcționarii iau decizii sub influența unor interese din afara instituțiilor statului. „Este atunci când ambasadorii îți dictează voința lor, iar aceasta devine obligatorie. Iată aceasta este o problemă de securitate națională”, a declarat expertul.

Separat, Banari s-a pronunțat pentru restricții mai dure în cazul funcționarilor publici. În special, el a propus ca acestora să le fie interzis să dețină proprietăți imobiliare în străinătate, conturi bancare peste hotare și o a doua cetățenie. Propunerea reprezintă poziția personală a expertului și nu reflectă legislația în vigoare a Republicii Moldova.

Problema corupției în instituțiile statului rămâne și în atenția organismelor internaționale de monitorizare. Într-un raport publicat în aprilie 2026, GRECO — Grupul de State împotriva Corupției al Consiliului Europei — arată că Republica Moldova a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător 7 dintre cele 25 de recomandări privind prevenirea corupției la nivelul funcțiilor executive de conducere și al organelor de drept. Alte 12 recomandări au fost implementate parțial, iar șase nu au fost implementate. Printre problemele care persistă, GRECO menționează gestionarea riscurilor de corupție în cazul înalților funcționari, verificările de integritate, conflictele de interese și reglementarea contactelor dintre funcționari și persoanele care încearcă să influențeze deciziile statului.

În același timp, Centrul Național Anticorupție raportează progrese în implementarea Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024–2028, deși o parte dintre măsurile prevăzute rămân neimplementate sau au fost realizate doar parțial.

Pentru Banari, concluzia depășește cadrul obișnuit al discuției despre infracțiunile de corupție: lupta împotriva corupției este o chestiune care ține de cine controlează, în ultimă instanță, statul și cine ia decizii în numele acestuia. Tocmai de aceea, consideră el, discuția despre securitatea națională a Republicii Moldova nu ar trebui să se limiteze la armată, frontiere și drone.