Prețurile gazelor în Europa au depășit 75 de euro/MWh (aproximativ 916 dolari pentru 1.000 m³), atingând cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, în timp ce petrolul Brent a trecut temporar de 97 de dolari pe baril. Scumpirea puternică a energiei, pe fondul noii escaladări dintre SUA și Iran, a amplificat temerile investitorilor că inflația ridicată va persista, iar băncile centrale vor fi nevoite să continue majorarea dobânzilor, scrie Financial Times.
Prețul gazelor a urcat peste pragul de 75 de euro/MWh, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani și jumătate. Ulterior, cotațiile au coborât până în jurul valorii de 72,7 euro/MWh. La sfârșitul lunii iunie, gazele costau mai puțin de 40 de euro/MWh, însă de atunci prețurile au crescut aproape continuu.
Petrolul Brent s-a scumpit miercuri cu 2,5% și a depășit pentru scurt timp 97 de dolari pe baril, după care a coborât până la aproximativ 93,94 dolari. Noua creștere a venit după o nouă serie de atacuri americane asupra Iranului. Investitorii se tem de o nouă escaladare și de posibile perturbări ale livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute mondiale pentru transportul petrolului și al gazului natural lichefiat.
„Ideea că acest conflict se va încheia până la Crăciun dispare rapid. Asta este ceea ce mișcă acum piața”, a declarat pentru FT Mike Bell, șeful strategiei de piață la RBC BlueBay Asset Management.
Creșterea prețurilor la energie a afectat deja și piețele de obligațiuni. Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a urcat la 4,82%, cel mai ridicat nivel din 2023. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a ajuns la 3,4%, maximul din 2011, iar cel al titlurilor britanice cu aceeași maturitate a urcat la 5,23%, cel mai ridicat nivel de la criza financiară din 2008. Creșterea randamentelor înseamnă costuri mai mari de împrumut pentru state, companii și populație.
O altă sursă de îngrijorare este nivelul stocurilor de gaze înainte de sezonul rece. În ultima săptămână din august, depozitele europene erau umplute doar în proporție de aproximativ 63%, cel mai scăzut nivel din ultimii peste zece ani.
Șocul energetic amplifică și riscurile inflaționiste. În august, inflația din zona euro a accelerat la 3,3%, iar prețurile la energie au crescut cu 14,3% în ritm anual. În acest context, investitorii se tem de noi majorări ale ratelor dobânzilor și își reduc expunerea la activele riscante.
Presiunile s-au extins și asupra burselor: contractele futures pentru S&P 500 indicau noi scăderi, indicele japonez Nikkei 225 a pierdut aproximativ 3%, iar Kospi din Coreea de Sud — 3,8%. Cele mai vulnerabile sunt economiile puternic dependente de importurile de energie.