Aderarea la Uniunea Europeană va schimba regulile și pentru una dintre industriile de referință ale Republicii Moldova. După intrarea în UE, extinderea podgoriilor nu va mai depinde doar de planurile producătorilor sau de sprijinul statului: pentru fiecare hectar nou va fi nevoie de autorizație, iar creșterea anuală va fi limitată, în principiu, la aproximativ 1% din suprafața viticolă existentă.
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmocescu, spune că acest subiect va fi unul dintre cele mai dificile la negocierile cu statele europene care au industrii vitivinicole puternice.
„După aderare, Republica Moldova nu-și va putea extinde podgoriile cu mai mult de aproximativ 1%. Aceasta este regula în Uniunea Europeană. Ne așteaptă negocieri complicate și dure cu Franța, Italia și cu celelalte state membre”, a declarat Osmocescu la TVR Moldova.
Moldova riscă însă să ajungă la masa negocierilor cu tot mai puține vii. Datele Ministerului Agriculturii arată că, în numai patru ani, suprafața viticolă a țării s-a redus cu peste zece mii de hectare: de la 117,5 mii de hectare în 2021 la 107,2 mii în 2025.
Scăderea este și mai vizibilă în cazul viilor pe rod. Suprafața acestora a coborât de la 104,4 mii la 93,6 mii de hectare.
De ce contează atât de mult această reducere? Pentru că punctul de plecare va fi situația din momentul aderării. Cu cât Moldova va avea atunci mai puține podgorii, cu atât mai mică va fi și suprafața pe care o va putea adăuga ulterior în baza plafonului de 1%.
„Uniunea Europeană va lua în calcul numărul de hectare pe care îl vom avea la data aderării. Aceasta va deveni suprafața noastră de referință, peste care vom putea crește cu doar aproximativ 1%”, a explicat ministrul.
Iar ritmul actual nu oferă prea multe motive de optimism. Potrivit lui Osmocescu, în 2025, la fiecare hectar nou plantat au fost defrișate aproximativ șapte hectare de viță-de-vie.
Nici o revenire rapidă nu pare posibilă. Fără finanțare, avertizează ministrul, anul 2026 este deja aproape compromis, iar plantările consistente ar putea începe abia în 2027 sau 2028.
Plafonul invocat de autorități nu este doar o perspectivă discutată la negocieri, ci o regulă deja aplicată în Uniunea Europeană. Potrivit regulamentului european, statele membre pot autoriza anual plantații noi pe o suprafață de cel mult 1% din cea cultivată deja cu viță-de-vie. Guvernele pot coborî acest prag, dacă o consideră necesar.
Există totuși o distincție importantă: viile defrișate pot fi replantate în baza unui mecanism separat. Aceste suprafețe nu sunt incluse în plafonul rezervat plantațiilor noi.