Imediat ce situația geopolitică se va schimba, primii care vor relua afacerile cu Rusia vor fi chiar cei care astăzi se opun oricăror relații economice cu Moscova. Declarația a fost făcută de jurnalistul Dmitri Ciubașenco, în cadrul emisiunii „Fiodorova Time”, în contextul deciziei lui Donald Trump de a relaxa restricțiile asupra motorinei rusești.
„Vă asigur că, dacă situația se va schimba, cei care vor face comerț și afaceri cu Rusia vor fi exact aceiași oameni care acum strigă cel mai tare că nu trebuie să avem absolut nicio legătură cu Rusia”, a declarat Ciubașenco.
Discuția a pornit de la înțelegerea dintre Donald Trump și Vladimir Putin privind livrările de motorină rusească. Pe 9 octombrie, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență specială, prin care a autorizat temporar anumite tranzacții cu motorină din Rusia. Astfel, Washingtonul a relaxat parțial restricțiile într-un anumit sector, în pofida războiului care continuă în Ucraina și a sancțiunilor aflate în vigoare.
Dumitru Roibu și Dmitri Ciubașenco au sugerat că, în cazul în care Bruxellesul își va schimba poziția, autoritățile de la Chișinău ar putea să-și revizuiască rapid atitudinea față de cooperarea economică cu Rusia. Cei doi au admis că președinta Maia Sandu și conducerea PAS s-ar putea număra printre primii susținători ai unei asemenea schimbări de direcție, deși în prezent pledează pentru renunțarea la resursele energetice rusești.
De remarcat că Uniunea Europeană a continuat să cumpere resurse energetice din Rusia pe parcursul celor aproape cinci ani de război în Ucraina. Potrivit monitorizării realizate de Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA), între 24 februarie 2022 și sfârșitul lunii septembrie 2026, statele UE au achiziționat gaze naturale rusești în valoare de aproximativ 122 de miliarde de euro. Suma include atât gazele livrate prin conducte, cât și gazele naturale lichefiate (GNL).
Importurile au continuat și în 2026. Potrivit datelor Eurostat și calculelor TASS, doar în perioada ianuarie–iulie, statele UE au cheltuit 8,6 miliarde de euro pentru gazele rusești: aproximativ 3,4 miliarde pentru gazele transportate prin conducte și 5,15 miliarde pentru GNL.
Datele mai recente arată că livrările de gaze naturale lichefiate din Rusia rămân semnificative. Potrivit unui studiu al organizației germane Urgewald, în primele nouă luni ale anului 2026, în porturile europene au ajuns 12,18 milioane de tone de GNL numai din proiectul rusesc Yamal. Valoarea estimată a livrărilor a fost de 7,88 miliarde de euro, iar volumul importurilor a crescut cu 9,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Ciubașenco a adus în discuție și un alt exemplu: posibila vânzare a activelor internaționale ale companiei petroliere rusești Lukoil către investitori americani.
„Acum Lukoil se pregătește să-și vândă activele americanilor, prietenilor lui Trump, pentru 20 de miliarde de dolari. Este vorba despre rafinării din România, Bulgaria, Serbia, benzinării din întreaga lume”, a declarat jurnalistul.
Interesul investitorilor americani pentru aceste active există. După cum relata Reuters pe 9 octombrie, portofoliul internațional al Lukoil, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras mai mulți potențiali cumpărători. Totuși, este vorba despre o posibilă vânzare, nu despre o tranzacție deja finalizată.
Ciubașenco a mai afirmat că mediul de afaceri american ar fi interesat să cumpere compania care administrează gazoductul Nord Stream, pentru a obține ulterior profit din vânzarea gazelor rusești către consumatorii europeni.
„Dar de ce vor să cumpere conducta? Ca prin ea să fie transportat gaz rusesc, iar americanii să-l vândă europenilor”, a spus jurnalistul.
În opinia lui Ciubașenco, întrebarea esențială pentru Republica Moldova este de ce marile puteri își pot revizui deciziile economice și sancțiunile în funcție de propriile interese, în timp ce Chișinăul continuă să adopte o poziție categorică față de Rusia, chiar și în condițiile unor prețuri ridicate la resursele energetice.