Franța a fost din nou scena unor proteste antiguvernamentale de amploare pe 24 octombrie. Potrivit Ministerului de Interne, 410.000 de persoane au ieșit în stradă în întreaga țară, în timp ce sindicatul CGT a estimat participarea la aproape 800.000 de manifestanți. Demonstrațiile au fost marcate de confruntări cu poliția, care a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă. În acest context, mișcarea „vestelor galbene” a anunțat noi acțiuni de protest la nivel național pe 31 octombrie, relatează Le Monde.
La Paris, potrivit datelor oficiale, la manifestație au participat 110.000 de persoane. Organizatorii din cadrul CGT au anunțat 250.000 de protestatari. Marșul a început pașnic, însă spre final, în zona Porte de Vincennes, au izbucnit confruntări. Unii participanți au aruncat cu obiecte spre polițiști, iar forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri de apă.
Potrivit Prefecturii Poliției, în capitală au fost efectuate peste 3.000 de controale și au fost reținute 65 de persoane. Autoritățile au modificat din timp traseul manifestației, mutându-l din centrul Parisului spre periferia de sud-est a orașului. Din cauza riscului de tulburări, mai multe stații de metrou și muzee importante, inclusiv Luvrul și Muzeul Orsay, au fost închise.
Confruntări au avut loc și la Lyon, Lille, Toulouse, Marsilia, Nantes, Rennes, Strasbourg și în alte orașe. În unele cazuri, protestatarii au încercat să pătrundă în zone unde autoritățile locale interziseseră manifestațiile. Poliția a folosit gaze lacrimogene, grenade asurzitoare și tunuri de apă, relatează Associated Press.
La Toulouse, unul dintre participanți a suferit o rană gravă la mână. Circumstanțele incidentului sunt în curs de investigare. La Nantes, manifestanții au reușit să ajungă în centrul orașului, în pofida restricțiilor impuse. La Marsilia, confruntările au izbucnit spre finalul marșului, când o parte dintre participanți au încercat să treacă de cordonul poliției.
Pentru asigurarea ordinii publice, în întreaga Franță au fost mobilizați aproximativ 70.000 de polițiști și jandarmi. În unele orașe, autoritățile au interzis manifestațiile în zonele centrale și au introdus restricții suplimentare de circulație. Sindicatele și activiștii au criticat aceste măsuri, considerându-le o încălcare a libertății de întrunire.
O altă manifestație de amploare a avut loc la Orléans, unde se desfășoară congresul partidului de extremă dreapta „Adunarea Națională”, condus de Marine Le Pen. Oponenții formațiunii au organizat un marș la care au participat 11.000 de persoane, potrivit autorităților, și 26.000, conform organizatorilor.
Actualul val de proteste a început la sfârșitul lunii septembrie, odată cu manifestațiile elevilor nemulțumiți de lipsa profesorilor și de starea instituțiilor de învățământ. Treptat, li s-au alăturat studenți, angajați din diferite sectoare, sindicate și activiști ai mișcării „vestelor galbene”. Revendicările s-au extins: manifestanții protestează acum împotriva creșterii costului vieții și cer majorarea salariilor și pensiilor, precum și o finanțare mai bună a educației și serviciilor publice.
Pe fondul manifestațiilor care continuă, reprezentanții mișcării „vestelor galbene” au anunțat o nouă mobilizare națională pe 31 octombrie. Potrivit TF1, care citează AFP, organizatorii au îndemnat populația să participe la mitinguri și proteste de tip sit-in în fața Adunării Naționale de la Paris și a primăriilor din întreaga țară.
Reprezentanții mișcării, Benjamin Ball și Azelma Sigaux, au declarat că noile acțiuni vor fi dedicate apărării libertăților civile. Aceștia i-au acuzat pe președintele Emmanuel Macron și guvernul condus de Sébastien Lecornu de o „derivă autoritară”, invocând numeroasele interdicții privind organizarea manifestațiilor.
„Vom protesta pentru libertatea de a manifesta și pentru toate libertățile noastre”, au declarat organizatorii în cadrul unei conferințe de presă la Paris.
Într-un apel publicat de mișcare se arată că nemulțumirea socială continuă să crească, însă autoritățile ignoră revendicările cetățenilor. „Vestele galbene” i-au îndemnat pe elevi, studenți, muncitori, agricultori, pensionari și reprezentanții altor categorii sociale să se unească pentru organizarea unor noi acțiuni de protest.