Unde se află acum datele personale ale sutelor de mii de cetățeni ai Republicii Moldova? Cine a obținut acces la ele, cum ar putea fi folosite aceste informații și cine va răspunde pentru eșecul sistemului de securitate al statului? Aceste întrebări au fost ridicate de Iulia Fiodorova în cadrul emisiunii „Hibride”, unde aceasta a pus la îndoială capacitatea statului de a-și proteja propriii cetățeni.
„De ce datele mele au devenit publice? Unde vor ajunge mai departe? În ce scop au fost obținute datele mele? Cine sunt acești oameni?”, întreabă Fiodorova.
În opinia sa, după atacul cibernetic de amploare, cetățenii au primit prea puține răspunsuri concrete. Și nu este vorba despre o scurgere de date dintr-o companie privată, ci despre sistemele informaționale ale statului, cărora oamenii sunt nevoiți să le încredințeze cele mai sensibile informații despre ei și familiile lor.
Amploarea incidentului a fost recunoscută chiar de autorități. Potrivit datelor oficiale prezentate după ședința Consiliului Național de Securitate, atacatorii au obținut acces la datele personale ale aproximativ 450 de mii de cetățeni. Prin exploatarea unei vulnerabilități dintr-un sistem administrat de Agenția de Guvernare Electronică, aceștia au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții publice.
Mai mult, sistemul verifica aplicația care solicita informațiile, dar nu și identitatea utilizatorului sau dreptul acestuia de a accesa datele. Nu exista nici măcar un mecanism automat de alertare în cazul unui număr neobișnuit de mare de solicitări. Numai pe 20 octombrie au fost înregistrate aproximativ un milion de cereri — de 30 de ori mai multe decât în mod obișnuit.
Totodată, după cum s-a aflat în cadrul audierilor parlamentare, primii care au observat activitatea suspectă au fost cetățenii, nu instituțiile responsabile de securitatea sistemelor. Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, a recunoscut că, în timpul atacului, structurile statului nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile. Cu alte cuvinte, statul a colectat și a stocat volume uriașe de informații personale, dar nu a fost capabil să detecteze la timp că cineva le extrăgea masiv.
Fiodorova atrage atenția și asupra posibilelor consecințe. Astăzi, atacatorii dețin date personale, iar mâine aceste informații ar putea fi folosite pentru apeluri frauduloase, depunerea unor solicitări false sau tentative de accesare a altor informații. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a confirmat că printre informațiile potențial afectate se numără datele de identificare, informațiile despre rude, situația socială, bunurile deținute și datele bancare.
Președinta Maia Sandu a recunoscut, la rândul său, că instituțiile statului au informat prea târziu despre incident și nu au răspuns tuturor îngrijorărilor cetățenilor. Rămân însă întrebările asupra cărora insistă Fiodorova: unde se află acum datele extrase, cui ar fi putut fi transmise, cine anume a permis producerea acestui eșec și ce responsabilitate vor suporta cei vinovați?
„De ce ar trebui să am încredere în stat? De ce? În baza a ce, când faptele arată contrariul?”, întreabă Fiodorova.
Pentru ea, incidentul reprezintă încă un exemplu al discrepanței dintre declarațiile autorităților despre succesele digitalizării și nivelul real de protecție a cetățenilor. Statul cere încredere, colectează tot mai multe informații despre oameni, dar într-un moment critic nu poate garanta securitatea acestora. Iar ulterior le recomandă acelorași cetățeni să fie mai atenți la apelurile suspecte și să se protejeze singuri de eventualele consecințe.
Întrebarea principală nu mai este doar cine a furat datele, ci și cine va răspunde pentru faptul că statul a permis furtul lor și de ce cetățenii ar trebui să aibă din nou încredere în el.