Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a renunța la practica adoptării unor pachete ample de sancțiuni împotriva Rusiei și de a trece la restricții mai restrânse și mai bine țintite. Motivul îl reprezintă negocierile tot mai dificile dintre statele membre, scrie Financial Times.
Discuțiile au început după dificultățile apărute în procesul de convenire a celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni. Grecia a amenințat că îl va bloca, solicitând o derogare pentru compania de transport maritim Dynagas, care transportă gaz natural lichefiat rusesc. În cele din urmă, Atena a obținut o concesie care i-a permis companiei să își continue activitatea, în pofida restricțiilor pregătite de UE.
Potrivit publicației, acest caz a provocat nemulțumirea diplomaților europeni, întrucât disputa legată de interesele unei singure companii a întârziat adoptarea unor măsuri îndreptate împotriva băncilor rusești, a veniturilor din petrol și a altor sectoare ale economiei.
Una dintre sursele FT a declarat că cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni, aprobat săptămâna trecută, ar putea fi ultimul elaborat în formatul obișnuit. Potrivit acesteia, mecanismul actual și-a epuizat potențialul.
Oficialii europeni discută acum despre adoptarea unor grupuri mai mici de sancțiuni sau a unor restricții separate. O astfel de abordare ar trebui să reducă riscul ca întregul pachet să fie blocat de unul dintre cele 27 de state membre ale UE, deoarece deciziile privind sancțiunile necesită aprobarea unanimă.
În același timp, o parte dintre diplomați pledează pentru menținerea pachetelor ample. În opinia lor, acest format obligă toate statele Uniunii Europene să suporte împreună costurile economice ale politicii de sancțiuni.
Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al UE a fost adoptat la 23 iulie. Acesta prevede restricții împotriva a 218 persoane fizice și juridice, a 94 de bănci și organizații financiare, precum și împotriva unor platforme de criptomonede, rafinării de petrol și a încă 41 de nave din „flota-fantomă” a Rusiei.