Vestea zilei: o delegație a Ministerului Agriculturii, Irigării și Zootehniei din Afganistanul condus de Taliban, a ajuns la Chișinău, la invitația părții moldovene. Toate canalele Telegram au trecut în alertă maximă, Câinii de Pază ai guvernării s-au impacientat, așteptând explicații și demisii.
Potrivit The Kabul Tribune, delegația este condusă de viceministrul pentru agricultură și zootehnie, Sadr Azam Osmani, și urma să rămână în Moldova până pe 7 august.
„În timpul vizitei, delegația afgană urmează să poarte discuții cu oficialii moldoveni privind extinderea cooperării în domeniul agriculturii, cercetării și inovării agricole, protecției plantelor, tehnologiilor agricole moderne și implementării programelor practice comune, potrivit ministerului.
Afganistanul și Moldova au potențial de cooperare în domeniul dezvoltării agricole. Domeniile de colaborare posibilă includ schimbul de experiență în cercetarea și inovarea agricolă, combaterea bolilor și dăunătorilor plantelor, adoptarea tehnologiilor agricole moderne și creșterea producției agricole”, precizează presa afgană.
Un eveniment aparent ciudat, dar și mai ciudată a fost reacția absolut stângace a autorităților de la Chișinău, care a scos la iveală dezastrul și haosul din cadrul instituțiilor de stat.
În timp ce Ministerul Agriculturii a păstrat tăcerea, Ministerul de Externe a ieșit cu un comunicat în care a confirmat prezența delegației afgane, faptul eliberării vizelor de intrare, precizând că niciunul dintre oaspeți nu este vizat de sancțiuni internaționale, RM nu recunoaște guvernul de la Kabul, respectiv – nu va avea loc nicio întrevedere bilaterală sau contacte oficiale.
Cel mai ciudat este finalul comunicatului: „Guvernul a dispus verificarea circumstanțelor în care au fost emise invitația și vizele de intrare, precum și revizuirea procedurilor interne aferente (…)”.
În loc să se vină cu informații clare de precizare, ni se spune că se vor face verificări. Cu alte cuvinte, statul „Republic of Moldova” ne anunță că ipotetic, orice delegație poate ajunge la Chișinău cu acte în regulă, inclusiv din partea unor organizații teroriste (deși Taliban nu este desemnată ca organizație teroristă pe listele principale ale ONU, UE și SUA), din partea unor regimuri criminale, pentru că mecanismele de siguranță n-au funcționat așa cum trebuie să funcționeze.
Vă reamintesc că avem o listă a interpreților ruși, invitarea cărora „nu este recomandată” de către autoritățile moldovene. Sau, s-o spunem pe șleau: care sunt interziși pe teritoriul RM, chiar dacă au o poziție politică neutră sau ostilă față de politica Moscovei. Un Morgenstern pare mai periculos decât trei reprezentanți ai Talibanului
Taliban nu este o organizație teroristă
Realitatea este că mișcarea Taliban în sine nu se află pe listele internaționale ale organizațiilor teroriste: Listele ONU vizează persoane, entități și grupuri asociate cu Talibanul care reprezintă o amenințare la pacea și securitatea Afganistanului. Include înghețare de active, embargo pe arme și interdicții de călătorie pentru anumiți lideri, fără a desemna toată mișcarea Taliban drept organizație teroristă (așa cum este în cazul Statului Islamic). Nici în listele UE, nici în listele SUA Taliban nu figurează ca structură teroristă. Rusia a inclus unilateral mișcarea în lista organizațiilor teroriste, ridicând această interdicție în anul 2025.
Este adevărat că, deocamdată, nicio țară nu recunoaște guvernul taliban de la Kabul, iar Republica Moldova urmează această direcție politică. Cu toate acestea, au existat o serie de vizite oficiale, care au primit eticheta de „tehnice”: la Bruxelles în iunie 2026, unde au purtat discuții cu reprezentanții Comisiei Europene și a 15 state membre pe subiectul repatrierii cetățenilor afgani.
Germania este țara care a mers mai departe: în iulie 2025, Germania a acceptat doi funcționari consulari numiți de talibani, care au fost trimiși la misiunile afgane din Germania (Ambasada din Berlin și Consulatul General din Bonn).
Ministerul moldovean de Externe a încercat să drege busuiocul, trecând această vizită la categoria celor „tehnice” sau „umanitare”: „Vizita a fost inițiată în contextul discuțiilor dintre producători agricoli locali și reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova privind posibilitatea realizării unor exporturi cu caracter umanitar către Afganistan, țară care se confruntă cu o situație gravă de insecuritate alimentară”.
Putem intui că unii antreprenori moldoveni mai perspicace au identificat niște segmente pe piața afgană, pe care le-ar putea exploata, în condițiile problemelor cu care se confruntă această țară. Dacă e o oportunitate pentru exporturile noastre, de ce nu?
Nu talibanii sunt problema, ci afganizarea noastră
Problema nu este în talibani, ci în disoluția a ceea ce noi numim „Stat”. Dezorientarea autorităților, care nu au știut să comunice rapid și clar ce se întâmplă, a întărit odată în plus sentimentul că totul e putred pe interior, iar lecțiile dure de securitate (cum a fost moartea unui polițist de frontieră la Aeroport sau scandalul TUX, care penetrase tot sistemul de securitate națională) nu au fost însușite. Nu mai este vorba de niște excepții, dar de niște regularități, care indică o patologie gravă de care suferă tot organismul.
În unul din articolele mele comparam Moldova cu Afganistanul, în ceea ce privește istoria societății civile și rolul așa-numitei burghezii compradore. Asemănarea esențială între cele două țări constă, în primul rând, în instituțiile slabe: dacă în cazul Afganistanului vorbim de niște circumstanțe istorice și culturale, în cazul Moldovei vorbim de o subminare sistemică și degenerare.
Chiar dacă ne considerăm parte a lumii europene, civilizate, în realitate ne mișcăm cu pași rapizi spre afganizarea, spre forme premoderne de organizare și coabitare, unde arbitrariul, relațiile personale și țâfna unor indivizi la butoanele puterii contează mai mult decât legea și morala.