Experții internaționali, care în prezent au în Ucraina un vot decisiv în concursurile pentru selectarea judecătorilor, precum și a conducerii instituțiilor de control și a organelor de drept, pot favoriza candidații pe care îi consideră potriviți, fără ca ei înșiși să fie pe deplin independenți.
Declarația îi aparține juristului german Tilman Hoppe, fost judecător și expert în integritate, într-un interviu pentru „Zerkalo Nedeli”.
El a dat exemplul unui caz în care managerul unui proiect finanțat de donatori ar fi încercat să afle de la un membru al unei comisii care sunt șansele unui anumit candidat să treacă evaluarea, fiind personal interesat de succesul acestuia.
Potrivit lui Hoppe, membrii internaționali ai comisiilor lucrează în baza unor contracte temporare, sunt remunerați pentru această activitate, iar ulterior trebuie să-și caute alte proiecte. În opinia sa, acest lucru le poate afecta independența.
Hoppe consideră că asistența tehnică internațională și programele anticorupție din UE și Ucraina s-au transformat într-un sistem slab controlat, interesat inclusiv de propria extindere. Cu cât verificările de integritate durează mai mult, cu atât experții și organizațiile implicate acumulează mai multe zile de muncă plătite. Potrivit lui, un manager al unei organizații internaționale ar fi descris domeniul anticorupție drept o „industrie îngrozitoare”.
Expertul mai susține că a întâlnit personal situații în care implementatorii unor programe internaționale inventau proiecte „absolut absurde” doar pentru a-și crea un volum suplimentar de muncă plătită.
O altă problemă, spune Hoppe, este activitatea secretariatelor comisiilor de concurs. În opinia lui, cine controlează fluxul de informații către membrii comisiei poate influența serios deciziile acesteia, deoarece poate decide ce materiale ajung în fața membrilor. Experții străini ar fi și mai dependenți de secretariate, pentru că nu cunosc limba ucraineană și nici contextul local.
Hoppe afirmă, de asemenea, că evaluarea reformelor este influențată uneori de interese geopolitice.
El dă drept exemplu Republica Moldova, unde, potrivit lui, anumite decizii sunt analizate inclusiv prin prisma efectului pe care l-ar avea asupra actualei guvernări, dacă o întăresc sau o slăbesc.
Un alt exemplu invocat este Bosnia, care, deși ar rămâne mult în urma Ucrainei la capitolul reforme anticorupție, a primit statutul de țară candidată la UE pentru ca Uniunea Europeană să-și mențină influența în Balcani.
Hoppe critică și modelul organismelor independente de autoadministrare judecătorească, promovat de partenerii internaționali. Potrivit lui, în unele țări acestea s-au transformat în structuri închise, iar judecătorii care au primit o independență foarte largă ar fi ajuns, practic, să aibă o „licență de tipărit bani”. El susține că mulți specialiști regretă acum, în discuții private, că acest model a fost promovat atât de insistent, dar evită să spună asta public.
Moldova, un experiment care durează deja de patru ani
Republica Moldova a pornit procesul de Pre-Vetting în anul 2022. Ulterior, mecanismul a fost extins către judecătorii Curții Supreme de Justiție, alte categorii de judecători și procurori. Chiar organizația care implementează proiectul internațional pentru vetting arată că Pre-Vettingul a acumulat întârzieri, motiv pentru care anumite categorii au fost transferate către noile comisii de evaluare.
Procesul nu s-a încheiat nici după patru ani. Termenele au fost extinse, iar în martie 2026 Comisia de evaluare a procurorilor raporta că 108 persoane se aflau încă în procedură de evaluare. Comisia recunoștea și o întârziere de aproximativ șase luni provocată de problemele de finanțare și funcționare a secretariatului.
Salarii de până la 110.000 de lei pentru membrii moldoveni
În paralel cu prelungirea reformei au crescut și remunerațiile. Membrii moldoveni ai comisiilor de vetting primeau aproximativ 74.000 de lei lunar, iar modificările adoptate în 2025 au ridicat remunerația la aproximativ 110.000 de lei pe lună.
Nici aparatul care deservește comisiile nu este ieftin. Pentru funcția de șef al Secretariatului Comisiei de evaluare a procurorilor a fost anunțată o remunerație de până la 7.500 de euro brut lunar. Un analist putea primi până la 6.000 de euro brut pe lună.
În cazul experților internaționali, situația este și mai puțin transparentă. Presa a relatat încă din 2024 că remunerațiile acestora nu sunt făcute publice. În martie 2026, fosta directoare adjunctă a CNA Cristina Ciubotaru a declarat că, potrivit informațiilor pe care le avea, Herman von Hebel ar primi între 15.000 și 20.000 de euro lunar.
Herman von Hebel, omul pentru care s-a schimbat legea
În februarie 2026, Parlamentul, adică PAS, a încercat să-l numească în Comisia de evaluare a procurorilor. Pentru desemnare erau necesare 61 de voturi. Von Hebel și Bernard Lavigne au acumulat doar 53, astfel că numirea a eșuat.
Pe 5 martie, majoritatea PAS a modificat legea și a introdus posibilitatea ca, la votarea repetată, candidații internaționali să fie desemnați cu doar 51 de voturi. A doua zi, von Hebel și Lavigne au fost aduși din nou în Parlament. De această dată, cele 53 de voturi au fost suficiente, iar cei doi au fost numiți.
Opoziția a acuzat atunci direct PAS că modificarea fusese făcută special pentru numirea lui von Hebel. Majoritatea a respins acuzațiile și a susținut că schimbarea era necesară pentru ca reforma să nu fie blocată de lipsa unei majorități calificate.
Mai târziu, Comisia de la Veneția a criticat tocmai mecanismul prin care majoritatea calificată putea fi abandonată atât de rapid. Experții europeni au subliniat că asemenea praguri există pentru a obliga majoritatea și opoziția să caute un compromis real, nu pentru a fi eliminate imediat după primul vot eșuat.
Iar von Hebel avea deja un dosar public de controverse
Numele expertului olandez nu a devenit controversat abia în 2026. În martie 2024, o investigație Anticoruptie.md a analizat activitatea sa anterioară la Curtea Penală Internațională. În perioada în care von Hebel a fost grefier al CPI, o reformă administrativă inițiată sub conducerea sa a fost urmată de litigii și de decizii prin care unele concedieri au fost considerate ilegale. Potrivit investigației, instituția ar fi suportat pierderi de cel puțin 760.000 de euro în urma unor litigii, iar costurile mai largi ale reformei ar fi ajuns la aproximativ șapte milioane de euro.
Investigația a ridicat și problema unei posibile incompatibilități. Von Hebel deținea în paralel funcția de judecător cu jumătate de normă la Curtea de Apel din Den Bosch. Experta anticorupție Cristina Ciubotaru a susținut că această situație ar fi fost incompatibilă cu statutul de membru al Comisiei Pre-Vetting.
Comisia Pre-Vetting a respins acuzațiile. Aceasta a precizat că von Hebel lucrase doar câteva zile la instanța din Olanda în perioada mandatului și că acuzațiile privind activitatea sa anterioară erau nefondate.
Decizii de Vetting, întoarse în instanță
În ultimii ani, mai multe decizii ale Comisiei Pre-Vetting au fost anulate de Curtea Supremă de Justiție, care a dispus reevaluarea candidaților. Cel mai răsunător episod a avut loc la 1 august 2023, când CSJ a anulat 21 de decizii ale Comisiei și a trimis candidații la reevaluare. Au urmat și cazuri individuale în care magistrații au obținut din nou câștig de cauză. Judecătoarea Ecaterina Buzu a reușit de două ori să obțină anularea deciziei Comisiei, iar ulterior, după a doua reevaluare, a promovat Pre-Vettingul.
În cazul lui Ion Chirtoacă, CSJ a mers și mai departe: după ce acesta fusese respins de două ori de Comisie, instanța supremă a anulat ultima decizie și a constatat că magistratul a promovat evaluarea. Reacția guvernării la valul de anulări din 2023 a fost însă extrem de dură. Premierul de atunci Dorin Recean a criticat deciziile CSJ și a vorbit despre o „minoritate coruptă” care s-ar opune reformei justiției, avertizând că judecătorii vor răspunde conform legii.
Vetting cu surprize: 75.000 de euro în beciul familiei procurorului general
Un alt caz care ridică semne de întrebare este cel al procurorului general Alexandru Machidon. Acesta a reușit să promoveze evaluarea integrității, în pofida informației despre cei 75.000 de euro păstrați într-un borcan în beciul părinților săi. În fața Comisiei, Machidon a explicat că banii aparțineau părinților săi, reprezentau economii acumulate de-a lungul anilor și că el știa despre existența lor.
Machidon a fost audiat de două ori, inclusiv într-o ședință suplimentară cu ușile închise, iar inițial membrii completului nici nu au reușit să ajungă la unanimitatea necesară pentru aprobarea raportului.
Nota transmisă ambasadelor: Hriptievschi și influența din spatele evaluărilor
În mai 2026, pe adresa redacției Mlive a ajuns o notă informativă transmisă mai multor ambasade, cu acuzații grave privind Comisia de evaluare a procurorilor. Autorii susțin că rezultatele evaluărilor ar fi influențate înainte de vot, prin controlul Secretariatului, gestionarea investigațiilor și filtrarea informațiilor.
Un rol central în acest presupus mecanism i-ar reveni Nadejdei Hriptievschi. Autorii notei susțin că aceasta ar conduce un bloc de influență în interiorul Comisiei și s-ar ocupa, pe interior, de promovarea sau nepromovarea unor procurori. Solicitările ar veni, potrivit documentului, atât din zona așa-numitului grup Gribincea, cât și din partea clasei politice.