Parlamentul a adoptat în lectura a doua noua lege privind mass-media, care introduce reguli suplimentare pentru activitatea instituțiilor de presă și creează un registru special gestionat de Ministerul Culturii. Pentru document au votat 52 de deputați PAS, 15 s-au pronunțat împotrivă, iar alți 20 s-au abținut.
Legea prevede crearea Registrului furnizorilor de servicii mass-media, care va fi gestionat de Ministerul Culturii. Înscrierea în acesta va fi benevolă și nu va constitui o condiție obligatorie pentru activitatea unei redacții. Totuși, accesul la sprijinul financiar oferit de stat, inclusiv la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, va depinde tocmai de înregistrarea în acest registru.
Pentru a fi înscrise în registru, instituțiile media vor trebui să dezvăluie informații despre proprietari, beneficiarii efectivi și principalele surse de finanțare. La etapa primei lecturi, proiectul prevedea și furnizarea datelor despre conducere, redactorul-șef, informațiile de contact și politica editorială. Publicațiile online vor trebui să afișeze informațiile respective într-o secțiune separată pe pagina principală a site-ului.
Opoziția consideră că, sub pretextul alinierii legislației la standardele europene, autoritățile obțin pârghii suplimentare de influență asupra presei. Deputatul Partidului Nostru Nicolae Mărgărint a amintit că, în ultimii ani, peste 20 de posturi TV și radio au fost închise fără o hotărâre judecătorească definitivă, sub pretextul combaterii manipulării. El a mai susținut că practica unui registru de stat al instituțiilor media nu există în nicio țară a UE.
Critici deosebite a provocat faptul că registrul va fi administrat de Ministerul Culturii, adică de o structură a puterii executive. În timpul dezbaterilor, deputata Adela Răileanu a atras atenția că, deși înscrierea este prezentată drept benevolă, de aceasta va depinde accesul la subvenții și la alte forme de finanțare publică.
„În realitate, ministerul, condus de o persoană numită politic, va decide cine este «convenabil» și merită sprijin și cine nu”, declara Răileanu în timpul examinării proiectului.
Nicolae Mărgărint, la rândul său, afirma că „cea mai eficientă metodă de a controla presa nu este să o închizi, ci să o faci dependentă”. Alexandr Stoianoglo sublinia că presa trebuie să fie suficient de liberă pentru a „deranja puterea”.
Încă la examinarea documentului în prima lectură, MLive scria că semne de întrebare ridica și extinderea reglementării asupra presei online. În special, proiectul prevedea obligația redacțiilor online de a stabili reguli pentru moderarea conținutului generat de utilizatori și de a reacționa la materialele care ar putea fi considerate „vădit ilegale”.
Alte prevederi ale legii vizează protecția activității jurnalistice și independența editorială. De asemenea, sunt introduse criterii pentru evaluarea concentrării pe piața serviciilor mass-media, inclusiv din perspectiva impactului asupra pluralismului mediatic și independenței redacțiilor.
Autoritățile insistă că noua lege este necesară pentru alinierea legislației Republicii Moldova la European Media Freedom Act. În Parlament se afirmă că, la elaborarea versiunii finale a documentului, au fost luate în considerare recomandările Comisiei de la Veneția și ale Comisiei Europene. Încă la prima lectură, autorii proiectului negau că acesta ar crea mecanisme de cenzură sau ar oferi instituțiilor statului dreptul de a interveni în activitatea editorială.
Noile reguli vor intra în vigoare la șase luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial. Odată cu aplicarea acestora, Legea presei din 1994 va fi abrogată.