Responsabila UE pentru extindere a prezentat patru direcții de discuție: reforme interne fără modificarea tratatelor, consolidarea garanțiilor democratice, o metodologie de integrare graduală și un set amplu de măsuri tranzitorii.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a prezentat marți principalele elemente ale viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reformarea procesului de extindere a UE. Planul prevede integrarea graduală a statelor candidate, verificări mai stricte și o nouă metodologie, în contextul în care procesul de extindere intră într-o etapă pe care Kos a numit-o un nou „Moment Helsinki”, transmite Euronews.
„Lumea s-a schimbat. Iar extinderea trebuie să se schimbe odată cu ea”, a declarat marți comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, la Conferința Ambasadorilor Croației de la Zagreb.
În discursul său, Kos a prezentat principalele elemente ale viitoarei revizuiri a politicii UE înaintea extinderii, o inițiativă amânată mult timp, menită să ofere un răspuns la întrebarea cum ar putea arăta o Uniune Europeană cu peste 30 de state membre. Comisia Europeană a readus subiectul pe agendă pentru a prelua inițiativa înaintea unei discuții importante între liderii UE, programată pentru luna octombrie.
În opinia comisarei slovene, Uniunea Europeană traversează un nou „Moment Helsinki”. Ea face referire la reuniunea liderilor europeni din capitala Finlandei, care a deschis calea marii extinderi a UE de după Războiul Rece, când zece state noi au aderat simultan la Uniune.
Kos a atras atenția în special asupra progresului rapid al Muntenegrului, considerat principalul candidat pentru următoarea aderare la UE, asupra progreselor Albaniei în îndeplinirea criteriilor-cheie privind statul de drept, asupra avansului tehnic semnificativ al Ucrainei și Republicii Moldova, precum și asupra deciziei Islandei de a relua procesul de aderare.
„Comisia își va prezenta ideile despre modul în care Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru momentul în care statele candidate se apropie de linia de sosire a negocierilor de aderare”, a declarat Kos. „În opinia mea, trebuie să abordăm patru chestiuni pentru a construi un consens la cel mai înalt nivel în vederea primirii unor noi state membre.”
Reforme interne
Potrivit comisarei pentru extindere, o Uniune Europeană mai mare va avea nevoie de reforme semnificative pentru a-și păstra capacitatea de a acționa și de a se adapta rapid în perioade de criză.
Kos consideră important faptul că modificările privind procesul decizional și organizarea instituțională ar putea fi introduse fără schimbarea tratatelor fundamentale ale UE. Modificarea tratatelor ar presupune negocieri îndelungate și un proces de ratificare dificil și imprevizibil în toate statele membre.
„Ar trebui să folosim această oportunitate pentru a face procesul decizional mai simplu și mai flexibil. Acest lucru ar putea însemna și reducerea numărului de domenii în care un singur stat membru îi poate bloca pe toți ceilalți. Ar putea însemna, de asemenea, instituții mai restrânse”, a spus Kos.
Ea a indicat și mecanismul cooperării consolidate, un instrument juridic care permite unui grup mai restrâns de state membre să avanseze cu o anumită inițiativă atunci când celelalte țări nu sunt încă pregătite să participe. Un astfel de mecanism a fost utilizat inclusiv în cazul spațiului Schengen și al monedei euro.
Garanții democratice
Un alt element evidențiat de comisară este consolidarea mecanismelor existente pentru a preveni eventualele regrese ale noilor membri în ceea ce privește standardele democratice și statul de drept. O astfel de idee a fost propusă anterior de cinci state fondatoare ale UE, care au privit situația Ungariei sub conducerea lui Viktor Orbán drept o lecție pentru viitoarele extinderi.
„Trebuie să mergem cu un pas mai departe. Trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm să intre cai troieni. Nici astăzi, nici peste 10 sau 20 de ani. Experiența recentă a arătat că ar putea fi necesare garanții mai puternice pentru a preveni și, dacă va fi nevoie, pentru a corecta încălcările principiilor și valorilor fundamentale ale Uniunii noastre”, a declarat Kos.
Propunerea a provocat însă controverse, deoarece ar putea intra în contradicție cu unul dintre principiile de bază ale UE, potrivit căruia toate statele membre trebuie tratate în mod egal, și ar putea duce la apariția unor membri „de rangul doi”.
Ambasadorul Muntenegrului pe lângă UE, Petar Marković, a declarat pentru Euronews că Podgorica ar susține asemenea garanții, cu condiția ca acestea să se bazeze pe criterii obiective și să fie evaluate individual, de la caz la caz.
„Astfel de măsuri sunt o necesitate, nu o opțiune. Acest lucru este esențial pentru consolidarea încrederii și unității în interiorul Uniunii noastre, astfel încât aceasta să fie pregătită să accepte noi membri”, a adăugat Kos, sugerând că garanțiile mai stricte ar putea facilita și procesul de ratificare a aderării noilor state.
Metodologia extinderii
Mai multe state membre ale UE, în special Franța și Germania, au propus, de asemenea, revizuirea metodologiei de extindere, inclusiv printr-o „integrare graduală”, care ar permite statelor candidate să obțină beneficii concrete încă din etapele mai timpurii ale procesului.
„Extinderea UE trebuie să evolueze pentru a răspunde realităților de astăzi”, a declarat Kos, subliniind că procesul de aderare poate dura decenii, în timp ce adversarii Uniunii pot profita de această incertitudine și pot exercita presiuni politice pentru a deraia procesul.
„Trebuie, prin urmare, să renunțăm la logica «totul sau nimic» în materie de extindere. Avem nevoie de o abordare mai structurată pentru a acoperi timpul pe care nu îl mai avem. Trebuie să căutăm modalități mai ambițioase de integrare graduală”, a spus ea.
Necesitatea de a regândi metodologia extinderii este legată în mare măsură de începutul procesului de aderare al Ucrainei la UE. Capitalele europene se tem că o anumită formă de apartenență la UE și garanții de securitate ar putea ajunge să facă parte dintr-un eventual acord de pace cu Rusia, pentru a ancora ferm Kievul în Europa.
Kos a remarcat că statele candidate pot beneficia deja de anumite avantaje încă din etapele timpurii, de exemplu prin aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și prin conectarea la rețeaua energetică a UE.
„Sunt pași pozitivi. Dar nu este suficient”, a subliniat ea.
Măsuri tranzitorii
În final, comisara pentru extindere a subliniat că Bruxellesul trebuie să înțeleagă impactul pe care noile state membre îl vor avea asupra actualilor membri ai UE și, în același timp, să protejeze interesele Uniunii împotriva eventualelor riscuri.
„Avem experiență în aplicarea unor măsuri tranzitorii de amploare pentru a ne asigura că integrarea noilor membri se desfășoară fără probleme. Și trebuie să ne asigurăm că bugetul UE va putea continua să finanțeze prioritățile noastre”, a adăugat Kos.
Modul în care noile state membre ar trebui incluse în bugetul UE rămâne un subiect de divergență între guvernele europene și complică suplimentar negocierile deja tensionate privind următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene.