Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a cerut statelor membre ale UE să deschidă oficial toate clusterele de negociere rămase pentru Republica Moldova și Ucraina. Potrivit acesteia, ambele țări au înregistrat, în ultimii doi ani, progrese tehnice semnificative în alinierea legislației la normele Uniunii Europene.
După cum scrie Informat.ro, Kos a declarat că, după eforturile depuse de statele candidate, o parte din responsabilitatea pentru continuarea procesului revine acum statelor membre ale UE. Ea le-a îndemnat să răspundă reformelor realizate prin deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere rămase.
Totodată, progresul tehnic al unui stat candidat nu înseamnă automat trecerea la etapa următoare. Deciziile privind deschiderea clusterelor de negociere sunt luate de statele membre în cadrul Consiliului UE, iar pentru avansarea procesului este necesar un acord politic. Comisia Europeană poate evalua gradul de pregătire al unui candidat și poate recomanda următorul pas, însă nu poate substitui decizia statelor membre.
Potrivit Martei Kos, anul 2026 a devenit deja cel mai dinamic pentru procesul de extindere din ultimii 25 de ani: în primele opt luni au fost deschise și închise mai multe capitole de negociere decât în aceeași perioadă a oricărui alt an din ultimul sfert de secol. Ea a remarcat, de asemenea, progresele Muntenegrului și Albaniei, care se află în prezent printre țările cele mai avansate în procesul de aderare.
Pe fondul accelerării negocierilor, Comisia Europeană pregătește și o reformă a procesului de extindere. În septembrie, Bruxellesul intenționează să prezinte propuneri privind modul în care UE trebuie să se pregătească pentru primirea noilor membri, iar în octombrie liderii europeni urmează să discute atât extinderea, cât și gradul de pregătire internă a Uniunii. Printre ideile analizate se numără integrarea graduală a statelor candidate înainte de aderarea propriu-zisă, un proces decizional mai flexibil în interiorul UE și consolidarea garanțiilor privind respectarea statului de drept după aderare.
Kos a subliniat că Uniunea Europeană intenționează să se îndepărteze de logica „totul sau nimic”, permițând statelor candidate să se conecteze mai devreme la anumite sisteme europene și să beneficieze de unele avantaje, cu condiția continuării reformelor. Drept exemplu deja existent, materialul menționează sincronizarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și Ucrainei cu rețeaua electrică europeană.
UE nu mai evaluează doar candidații, ci și propria capacitate de extindere
În același timp, Comisia Europeană începe să deplaseze accentul discuției despre extindere de la întrebarea dacă statele candidate sunt pregătite să adere la o a doua întrebare: dacă Uniunea Europeană însăși este pregătită să funcționeze eficient cu un număr mai mare de membri.
Vorbind la conferința ambasadorilor, consulilor generali, consulilor și atașaților militari de la Zagreb, Kos a declarat că următoarea etapă trebuie să combine pregătirea statelor candidate cu reformarea mecanismelor de funcționare ale UE.
Noii membri pot aduce nu doar beneficii, ci și costuri
Comisia Europeană pornește de la premisa că aderarea unor noi state poate aduce actualilor membri ai UE atât beneficii, cât și costuri economice.
Potrivit Martei Kos, în situațiile în care integrarea noilor membri riscă să afecteze interesele anumitor state ale Uniunii, trebuie pregătite din timp mecanisme de protecție și perioade de tranziție, după modelul instrumentelor utilizate în extinderile precedente.
În același timp, după creșterea numărului de beneficiari ai fondurilor europene, bugetul UE trebuie să își păstreze capacitatea de a finanța prioritățile comune ale Uniunii.
Mai puține posibilități pentru un singur stat de a bloca întreaga UE
Una dintre cele mai dificile teme ar putea fi reforma procesului decizional. Kos consideră că o Uniune Europeană extinsă trebuie să devină mai flexibilă și capabilă să reacționeze mai rapid în perioade de criză.
Potrivit acesteia, tratatele actuale ale UE oferă deja posibilități importante de modificare a unor mecanisme de luare a deciziilor, fără ca toate schimbările să necesite în mod obligatoriu revizuirea tratatelor propriu-zise.
Printre variantele analizate se numără reducerea numărului de domenii în care un singur stat membru poate bloca o decizie la nivelul întregii Uniuni Europene. Kos nu a precizat însă ce domenii ar putea fi vizate și, deocamdată, nu a prezentat o propunere legislativă concretă.
Este analizată și utilizarea mai activă a așa-numitei integrări diferențiate: dacă nu toate statele UE sunt pregătite să avanseze în același ritm, anumite grupuri de țări ar putea merge înainte mai repede. Kos a oferit drept exemple experiența spațiului Schengen și a zonei euro.
Statele candidate vor trebui să facă o alegere strategică în favoarea Europei
Un alt criteriu care capătă tot mai multă importanță este orientarea geopolitică reală a statelor candidate. Potrivit Martei Kos, aderarea la UE nu mai poate fi redusă doar la transpunerea legislației europene în dreptul național și la îndeplinirea formală a cerințelor din negocieri.
Deciziile unui stat în domenii precum energia, transporturile, comerțul, apărarea și securitatea reflectă orientarea sa strategică reală.
Mesajul transmis statelor candidate, așa cum reiese din discursul lui Kos, este că acestea trebuie să facă în mod concret o alegere în favoarea Europei, inclusiv în ceea ce privește securitatea comună și valorile Uniunii.
Comisia Europeană privește tot mai mult extinderea ca pe un instrument geopolitic menit să reducă numărul „zonelor gri” vulnerabile dintre Uniunea Europeană și alți poli de putere. În evaluarea Martei Kos, asemenea zone sporesc incertitudinea și vulnerabilitatea Europei.