Mierea are reputația unei alternative mai sănătoase la zahărul alb, dar diferența nu este atât de mare pe cât pare. Organizația Mondială a Sănătății include zaharurile din miere în aceeași categorie a „zaharurilor libere” și recomandă limitarea lor. În același timp, studii recente arată că mierea conține compuși bioactivi și ar putea avea unele efecte favorabile, dar nu toate rezultatele sunt pozitive.
Potrivit unei fișe actualizate de OMS, zaharurile prezente natural în miere, siropuri și sucuri de fructe sunt considerate zaharuri libere, la fel ca zahărul adăugat în alimente sau băuturi. OMS recomandă ca acestea să reprezinte mai puțin de 10% din aportul energetic zilnic, iar reducerea sub 5% ar putea aduce beneficii suplimentare.
Asta înseamnă că, din punctul de vedere al sănătății publice, mierea nu devine automat „sănătoasă” doar pentru că este un produs natural.
Totuși, mierea nu este identică cu zahărul alb. O analiză publicată în 2025 arată că aceasta conține, pe lângă zaharuri, aminoacizi, enzime, polifenoli și flavonoide, compuși asociați cu efecte antioxidante și antimicrobiene.
Mai interesant este un studiu publicat în noiembrie 2025 în revista „Nutrition & Diabetes”, care a analizat 69 de studii clinice randomizate, cu 3.544 de participanți. Cercetătorii au evaluat efectele mierii și ale altor produse apicole asupra unor indicatori precum glicemia, colesterolul, tensiunea și inflamația.
Rezultatele nu oferă însă un verdict simplu în favoarea mierii.
Analiza sugerează că aproximativ 10 grame de miere pe zi, atunci când înlocuiesc zaharurile simple, ar putea contribui la o reducere a hemoglobinei glicozilate HbA1c, un indicator folosit pentru evaluarea glicemiei pe termen lung. În același timp, cercetătorii au observat și posibile efecte nefavorabile asupra glicemiei pe nemâncate, trigliceridelor, tensiunii arteriale și unor markeri inflamatori.
Autorii studiului avertizează, prin urmare, că un consum ridicat sau pe termen lung de miere nu trebuie considerat automat benefic, mai ales în cazul persoanelor cu probleme metabolice.
Practic, alegerea mierii în locul zahărului alb poate aduce un mic avantaj prin conținutul de compuși bioactivi. Dar dacă este consumată în cantități mari, diferența se estompează, pentru că mierea rămâne în primul rând o sursă concentrată de zaharuri.