Parlamentul a adoptat pe 3 septembrie, în a doua lectură, reforma „RESTART în educație”, care modifică sistemul de administrare a școlilor din Republica Moldova. Direcțiile raionale și municipale de învățământ vor fi înlocuite cu agenții teritoriale subordonate direct Ministerului Educației. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a calificat reforma drept una politică și a declarat că scopul acesteia este preluarea controlului asupra școlilor și conducerii acestora.
Potrivit proiectului adoptat, noile Agenții Teritoriale pentru Educație (ATE) vor deveni fondatoare ale școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Acestea se vor ocupa de selectarea și evaluarea directorilor, monitorizarea calității educației, infrastructura și transportul școlar, siguranța, implementarea măsurilor de incluziune, precum și digitalizarea proceselor administrative. După trecerea la noul model, finanțarea școlilor va veni direct din bugetul de stat și va fi calculată în funcție de costul standard per elev.
În majoritatea raioanelor, noul sistem urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Pentru Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia, tranziția a fost amânată până la 1 ianuarie 2028. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne, în același timp, în gestiunea autorităților publice locale.
Ion Ceban a declarat că reforma a fost votată în Parlament de deputații PAS, în pofida opoziției venite din partea reprezentanților sistemului educațional din capitală.
„Școlile din țară deja nu vor mai fi sub gestiunea Administrațiilor Publice Locale, ci a Ministerului, adică a guvernării. În Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia vor trece, începând cu anul 2028, așa au votat ei”, a declarat primarul.
Potrivit lui Ceban, peste 400 de cadre didactice, reprezentând practic toate școlile din capitală, s-au pronunțat anterior împotriva unei asemenea decizii.
Primarul susține că reforma nu urmărește, în primul rând, îmbunătățirea calității educației, ci oferirea unui control politic și administrativ mai mare puterii centrale asupra instituțiilor și conducerii acestora.
„Decizia guvernării de a prelua școlile la nivel central este una strict politică, care are ca scop controlul asupra oamenilor din instituții și de a-i pune în funcții așa cum le convine lor”, a declarat Ceban.
El a subliniat că, în opinia sa, reforma nu soluționează problemele esențiale ale sistemului educațional — salariile mici ale profesorilor, birocrația, lipsa investițiilor și condițiile din instituțiile de învățământ.
Ceban a readus în discuție și dimensiunea financiară a reformei. Potrivit lui, în urma schimbării sistemului de administrare, Chișinăul ar urma să piardă anual aproximativ 400 de milioane de lei, bani care în prezent rămân în bugetul municipal.
„Pe lângă faptul că în Chișinău guvernarea își propune să preia școlile, își va băga mâna în bugetul chișinăuienilor pentru a sustrage și circa 400 de milioane de lei anual, asta pentru ca noi, cu dumneavoastră, dragi chișinăuieni, să facem mai puține proiecte pentru oraș și deoarece nu au bani la bugetul de stat pentru a face față”, a declarat primarul capitalei.
Pe fundalul adoptării reformei, deputata MAN și fosta viceprimară a Chișinăului Angela Cutasevici a propus un mecanism separat de evaluare a rezultatelor „RESTART”.
Potrivit inițiativei sale, după 24 de luni de aplicare a reformei ar urma să fie realizată o evaluare independentă. Raportul ar trebui să fie public și prezentat Parlamentului.
Evaluarea ar urma să vizeze nu doar rezultatele administrative, ci și calitatea procesului educațional, echitatea accesului la educație, situația resurselor umane și atractivitatea profesiei didactice, transportul școlar și incluziunea, utilizarea resurselor financiare, investițiile în infrastructură și impactul reformei asupra autonomiei locale.
Cutasevici a pledat, de asemenea, pentru menținerea actualului model de administrare a școlilor din Chișinău până la prezentarea unei asemenea evaluări. Ea a amintit că în capitală învață aproximativ 33% dintre elevii țării, iar numărul acestora a crescut cu 8.841 în ultimii trei ani.
„Chișinăul are o situație fundamental diferită de teritoriile în care populația școlară este în scădere. Nu există niciun motiv ca un sistem care gestionează o treime dintre elevii țării și are o populație școlară în continuă creștere să fie modificat înainte să vedem efectele reale ale reformei în celelalte teritorii”, a subliniat deputata.
În opinia sa, orice decizie privind schimbarea modelului de administrare a școlilor din Chișinău ar trebui luată doar după prezentarea unei evaluări independente și după o dezbatere separată în Parlament.
Astfel, în versiunea adoptată de Parlament, Chișinăul a primit un an suplimentar pentru trecerea la noul sistem — până la 1 ianuarie 2028.