O decizie luată la nivel înalt a provocat un scandal diplomatic masiv. Noua reprezentare grafică adoptată de zeci de state separă o regiune strategică de țara mamă, declanșând proteste ferme, abțineri de la vot și acuzații dure.
Ucraina nu a putut susține o rezoluție a ONU privind o nouă hartă a lumii, deoarece aceasta prezenta peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, ca fiind separată de Ucraina, a declarat deputata Kira Rudik, potrivit The Kyiv Independent.
„În 2026, ONU nu ar trebui să aibă nevoie de un reminder: Crimeea este Ucraina. Rușinos”, a scris parlamentara liberală pe X.
Ucraina s-a numărat printre cele șapte țări care nu au votat în favoarea unei noi hărți a lumii a ONU, concepută pentru a reflecta mai bine dimensiunea Africii în raport cu Europa și America de Nord, în cadrul unui vot desfășurat pe 4 septembrie. Motivul a fost modul în care noua hartă reprezintă Crimeea.
Rezoluția „Correct the Map” a fost propusă de Togo, cu sprijinul Uniunii Africane, și a fost adoptată de 164 de țări.
Odată cu adoptarea rezoluției, ONU va renunța la tradiționala proiecție Mercator a hărții lumii, care face ca țările aflate mai la nord să pară mai mari decât sunt în realitate. Harta va începe să folosească o proiecție care păstrează dimensiunea reală a statelor, scrie mediafax.ro.
Ucraina s-a abținut de la vot, alături de alte cinci țări. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotriva rezoluției.
Proiecția folosită este cea denumită Equal Earth.
Harta prezintă Crimeea ucraineană cu gri, într-o culoare distinctă de nuanța de verde folosită pentru restul țării.
Rusia a ocupat și anexat ilegal Crimeea în 2014, însă peninsula rămâne teritoriu ucrainean în dreptul internațional.
Deși harta nu colorează Crimeea în aceeași nuanță cu Rusia, prin modul de reprezentare cromatică sugerează că teritoriul este, într-un anumit fel, separat de Ucraina.
Obiecția oficială a Ucrainei, înregistrată la ONU, descrie modul în care proiecția Equal Earth reprezintă țara drept „complet inacceptabil”.
Cinci țări s-au abținut
Celelalte cinci țări care s-au abținut de la vot au fost Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia.
Delegația UE la ONU a susținut rezoluția, dar a precizat într-o declarație explicativă: „Subliniem că rezoluția nu abordează și nu afectează chestiuni referitoare la suveranitate, statut teritorial, delimitare sau frontierele recunoscute la nivel internațional ale statelor”.
MAE de la Chișinău a precizat că abținerea Republicii Moldova nu a însemnat respingerea obiectivelor rezoluției ONU, pe care le consideră legitime. Potrivit ministerului, decizia a fost luată din solidaritate cu Ucraina, care și-a exprimat îngrijorarea că unele reprezentări cartografice ar putea fi instrumentalizate politic în raport cu teritoriile ucrainene temporar ocupate.