Președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care mai mulți angajați ai Serviciului de Informații și Securitate sunt distinși cu ordine și medalii de stat. Cine sunt însă beneficiarii nu poate fi aflat, pentru că anexa cu numele lor este clasificată drept secret de stat. Decretul a fost semnat pe 28 august 2026.
Potrivit documentului, distincțiile sunt acordate „pentru îndeplinirea ireproșabilă a datoriei de serviciu, contribuție la asigurarea securității statului și înalt profesionalism”.
În perioada guvernării PAS, SIS a fost acuzat în repetate rânduri de opoziție și de o parte a presei că s-a comportat mai degrabă ca o filială a partidului de guvernământ, concentrându-se pe adversarii și criticii puterii.
Mai mult, subiectul independenței Serviciului a revenit în discuție după ce Maia Sandu a recunoscut că reforma SIS a fost făcută cu sprijinul unor parteneri străini. Ulterior, directorul SIS, Alexandru Musteață, a afirmat că a fost vorba doar despre consultanță și preluarea unor bune practici.
Jurnalista Natalia Morari a ironizat această explicație și a atras atenția asupra diferenței dintre „reformarea” unui serviciu de informații cu participarea unor structuri străine și simpla consultanță.
Ea l-a acuzat pe Musteață că încearcă să minimalizeze declarațiile Maiei Sandu și a afirmat că SIS a ajuns să trateze criticii guvernării drept „dușmani ai statului”.
„Domnule Musteață, nici nu ați observat cum SIS a devenit, de fapt, o filială a PAS”, a spus Morari, acuzând Serviciul că stigmatizează vocile incomode în loc să combată riscurile reale pentru securitatea statului.
Morari a susținut că sub pretextul luptei cu influența rusă sunt puse sub presiune canale de Telegram, utilizatori YouTube, TikTok-eri și alte voci critice față de Maia Sandu și PAS. În opinia ei, „adevăratul motiv este lupta împotriva libertății de exprimare și nu împotriva finanțării străine”.
Mlive amintește că, tot în aceeași perioadă, Maia Sandu a decorat-o și pe președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, cu „Ordinul Onoarei”. Distincția a fost acordată în contextul Zilei Independenței.
Caraman a fost propusă în 2021 pentru funcția de membră a CEC de fracțiunea PAS și ulterior a fost aleasă președintă a instituției. Înainte de a ajunge la CEC, ea candidase în 2019 la funcția de primar al comunei Ghidighici din partea Blocului ACUM Platforma DA și PAS.
Activitatea CEC a fost criticată în repetate rânduri de opoziție, care a acuzat instituția de politizare, aplicarea selectivă a regulilor și favorizarea puterii. Caraman a respins anterior acuzațiile privind presiuni sau influențe politice în interiorul Comisiei.