Economia Kârgâzstanului crește într-un ritm accelerat, iar unul dintre principalii factori este comerțul cu Rusia, intensificat după introducerea sancțiunilor occidentale. Anul trecut, PIB-ul țării a crescut cu 11%, iar capitala Bișkek s-a transformat într-un imens șantier, scrie The New York Times.
După declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, introducerea sancțiunilor și retragerea mai multor companii internaționale din Rusia, Kârgâzstanul a devenit una dintre rutele importante de tranzit pentru mărfurile chinezești și occidentale care continuă să ajungă pe piața rusă.
Prin Kârgâzstan sunt livrate în Rusia automobile, electronice și alte echipamente, inclusiv produse cu dublă utilizare. Tot prin această țară sunt procesate și plăți aferente acestor livrări. Comerțul este facilitat și de faptul că Rusia și Kârgâzstanul fac parte din aceeași uniune vamală, astfel încât mărfurile exportate între cele două țări nu sunt supuse taxelor vamale obișnuite.
Potrivit estimărilor Băncii Asiatice de Dezvoltare, reexporturile au generat între 30% și 40% din creșterea economică a Kârgâzstanului din ultimii patru ani. Un alt factor important a fost scumpirea puternică a aurului, principalul produs de export al țării. La creștere contribuie și sectorul financiar, industria criptomonedelor, precum și investițiile masive ale statului în construcții.
Schimbările sunt vizibile mai ales la Bișkek. În capitală se construiesc simultan zeci de complexe rezidențiale și clădiri înalte, drumuri și obiective publice de amploare. În întreaga țară sunt renovate aeroporturi, școli și grădinițe și sunt dezvoltate proiecte majore de infrastructură.
Boomul construcțiilor a ajuns la un asemenea nivel încât Kârgâzstanul a început să atragă muncitori din Asia de Sud. NYT remarcă faptul că este o schimbare importantă pentru o țară ai cărei cetățeni au plecat timp de decenii peste hotare în căutarea unui loc de muncă.
A crescut spectaculos și comerțul cu Europa. În 2025, exporturile din UE către Kârgâzstan au ajuns la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, de opt ori mai mult decât în 2021, înainte de începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Aproximativ 45% din livrări au reprezentat utilaje, echipamente, electrocasnice și mijloace de transport. Volumul este totuși în scădere față de recordul de 3,1 miliarde de dolari înregistrat în 2023.
Țările occidentale susțin că o parte dintre aceste mărfuri ajung prin Kârgâzstan în Rusia, ocolind restricțiile impuse Moscovei, și au sancționat deja mai multe companii kârgâze. Autoritățile de la Bișkek afirmă însă că produsele aflate pe listele de sancțiuni ale UE, SUA și Marii Britanii sunt strict monitorizate, iar companiile vizate de restricții occidentale sunt închise.
Premierul Kârgâzstanului, Adylbek Kasymaliev, insistă însă că avansul economiei nu poate fi explicat doar prin reexporturi. Potrivit lui, producția industrială este în creștere, iar statul a devenit mult mai eficient în colectarea impozitelor și taxelor vamale. Din 2020, veniturile fiscale s-au majorat de patru ori, încasările vamale — de șase ori, iar investițiile capitale ale statului au crescut de 16 ori față de 2021.
În același timp, dependența economică a Kârgâzstanului de Rusia rămâne ridicată. Peste 500.000 de cetățeni kârgâzi lucrează în Federația Rusă, iar de acolo țara importă petrol, gaze, fier, lemn, combustibili și alte produse importante.
„Depindem în totalitate de Federația Rusă. De aceea, relațiile noastre economice vor continua. Ne-am dori ca acestea să nu fie amestecate cu politica”, a declarat Kasymaliev pentru NYT.
Chiar și reprezentanții sectorului construcțiilor admit însă că ritmul actual de creștere nu poate continua la nesfârșit. Pe fondul scumpirii puternice a locuințelor, vânzările de apartamente au început deja să încetinească.