Republica Moldova trebuie să-și adapteze infrastructura astfel încât să poată capta apă din Nistru chiar și la debite de aproximativ 30 de metri cubi pe secundă și să fie pregătită pentru „orice scenariu”. Declarația a fost făcută miercuri de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în contextul scăderii dramatice a nivelului apei. Oficialul susține însă că, la debitul actual, volumul de apă ar trebui, cel puțin teoretic, să fie suficient pentru aprovizionarea orașelor.
„Chiar dacă avem 30 de metri cubi pe secundă, totuși este un volum de apă care, în teorie cel puțin, ajunge pentru aprovizionarea orașelor din Republica Moldova”, a declarat Hajder.
Ministrul spune însă că infrastructura trebuie ajustată pentru situațiile în care debitul Nistrului ajunge la asemenea valori.
„Trebuie să ne ajustăm infrastructura astfel încât să putem capta și din debite mai mici, cum ar fi 30 de metri cubi pe secundă, și trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”, a afirmat acesta.
Hajder susține că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci face parte dintr-un deficit regional de apă care afectează inclusiv Dunărea, Prutul și alte râuri europene.
Potrivit ministrului, rezervele acumulate în lacul de la Novodnistrovsk, din care anterior erau menținute deversări mai mari în Nistru, s-au epuizat. În prezent, spune el, prin lac trece practic doar cantitatea de apă care vine natural din zona Carpaților.
„Rezervele la un moment dat s-au epuizat, iar noi astăzi primim exact ceea ce ne dă natura”, a declarat Hajder.
El a precizat că în prezent debitul mediu care ajunge în Nistru este de aproximativ 30 m³/s și susține că Ucraina nu va mai reține suplimentar apă în lacul de acumulare.
„Noi vom primi exact ceea ce vine din munții Carpați și niciun litru de apă suplimentar nu va fi captat sau stocat în lacul de acumulare”, a spus ministrul.
Hajder respinge totodată acuzațiile că Ucraina ar fi responsabilă pentru criza de pe Nistru.
„A acuza Ucraina în acest caz nu este relevant, pentru că ar trebui să acuzăm toate țările din Uniunea Europeană, inclusiv Republica Moldova, pentru că nu plouă”, a declarat ministrul.
Potrivit lui, Cod Roșu este valabil în prezent atât pe Nistru și Prut, cât și pe unele râuri interne, iar pe anumite sectoare nu mai este asigurat nici debitul minim ecologic. Ministerul Mediului afirmă că principala cauză este seceta prelungită și lipsa precipitațiilor în bazinul superior al Nistrului.