Pe fundalul scandalurilor privind salariile exorbitante ale unor persoane apropiate guvernării PAS, al crizelor din mai multe domenii, al stagnării economice, tarifelor majorate și problemelor legate de sărăcie, droguri și activitatea call-centrelor frauduloase, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, avertizează că în Republica Moldova ar exista acțiuni menite să-i determine pe cetățeni să nu mai aibă încredere în instituțiile statului. Declarațiile au fost făcute vineri, 9 octombrie, în cadrul Forumului de Securitate.
„Este ceea ce numim noi război psihologic sau mijloace de război psihologic. Și nu se oprește în timpul campaniei electorale sau nu începe abia în campania electorală. Este un proces continuu”, a declarat Musteața.
Directorul SIS susține că asemenea campanii urmăresc să cultive neîncrederea în instituțiile statului și să pună sub semnul întrebării parcursul european al Republicii Moldova.
„Războiul psihologic presupune intervenții foarte mici, țintite, care se desfășoară în fiecare zi, pe diferite canale, la scară mică sau mare, prin campanii simple ori complexe, cu scopul de a instala în societate, în cazul dat în Republica Moldova, lipsa de încredere în instituții”, a explicat oficialul.
Musteața a afirmat că cetățenilor li s-ar transmite mesaje prin care sunt îndemnați să nu aibă încredere în instituții și să pună la îndoială direcția europeană a țării.
„Pur și simplu să nu aveți încredere în instituții, iată așa se spune. Se plantează semința ideii că această cale europeană probabil nu este cea mai bună modalitate de a face lucrurile. Se pregătește societatea de o decizie care urmează să fie luată în timpul procesului electoral”, a declarat șeful SIS.
Potrivit acestuia, cetățenii sunt expuși unor asemenea mesaje pe TikTok, Facebook și Telegram, iar în elaborarea campaniilor ar fi implicați inclusiv specialiști care cunosc psihologia maselor.
„Se implică și psihologii, sunt persoane care cunosc psihologia maselor. Și se pare că sunt mai multe evenimente mici și nu sunt legate între ele. Amintiți-vă de teoria haosului. E vorba parcă de evenimente distribuite haotic, dar nu este chiar așa. Când te uiți la ele, vezi un tipar”, a afirmat Musteața.