Directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom Moldova, cunoscut anterior ca PATRIOT), Liliana Vițu, a declarat la Moldova Security Forum 2026 că scumpirile, situația economică și securitatea energetică reprezintă preocupări reale pentru cetățenii Republicii Moldova. În același timp, potrivit ei, „actorii ostili” exploatează aceste probleme pentru a alimenta neîncrederea în instituțiile statului și a genera instabilitate.
„Nu mai este vorba doar de a demonta un fals, ci de a explica contextul în care o nemulțumire reală este instrumentalizată”, a declarat Vițu.
Potrivit acesteia, teme precum creșterea prețurilor, situația economică sau securitatea energetică pot fi folosite de „actori ostili” pentru a amplifica neîncrederea în instituțiile statului și a provoca instabilitate.
Un alt subiect discutat în cadrul forumului a fost divizarea societății moldovenești. Potrivit studiului „Percepții publice privind securitatea Republicii Moldova”, realizat de CBS AXA cu sprijinul Konrad Adenauer Stiftung Moldova, peste 80% dintre cetățeni consideră că societatea este divizată.
Vițu a menționat că o parte dintre aceste clivaje au rădăcini istorice, inclusiv cele legate de identitate și limbă. Potrivit ei, asemenea divergențe continuă să fie exploatate pentru a alimenta tensiunile sociale și a slăbi încrederea în instituțiile statului.
Participanții la forum au vorbit și despre necesitatea cooperării dintre instituțiile publice, presa independentă și organizațiile societății civile. În cadrul discuției s-a subliniat că fiecare dintre acești actori trebuie să-și păstreze rolul și independența: instituțiile să livreze rezultate, presa să informeze corect, iar societatea civilă să monitorizeze autoritățile și să participe critic la procesul democratic.
O logică similară a fost exprimată cu o zi înainte și de șeful SIS, Alexandru Musteața. În contextul stagnării economice, creșterii tarifelor, sărăciei, scandalurilor privind salariile mari din instituțiile de stat și altor probleme acumulate, acesta a pus neîncrederea cetățenilor în instituții pe seama unui „război psihologic”.