Republica Moldova a beneficiat de un sprijin european de 317 milioane de euro pentru apărare și securitate. Dar împotriva cărei armate ne pregătim să ne apărăm? Și nu cumva, în cazul unui război de amploare, rolul țării noastre ar fi să țină inamicul pe loc cât mai mult timp, pentru a le permite altor state să se pregătească? Aceste întrebări au fost ridicate de Natalia Morari și Iulia Fiodorova în cadrul emisiunii „Гибридные”.
Pe 9 octombrie, comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, a declarat că Republica Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar al asistenței oferite prin Instrumentul european pentru pace, după Ucraina. Sprijinul total a ajuns la 317 milioane de euro, dintre care 120 de milioane sunt destinate apărării antiaeriene. Despre aceasta a relatat anterior MLive.
Natalia Morari a propus ca aceste „investiții” să fie privite și dintr-o altă perspectivă. Republica Moldova are frontieră cu două state — Ucraina și România, cea din urmă fiind membră NATO. În același timp, atunci când se discută despre amenințările la adresa securității, este invocat cel mai frecvent scenariul unei eventuale înaintări a armatei ruse prin Ucraina.
„Spune-mi, te rog, aceste 317 milioane vor ajuta armata noastră să facă față armatei ruse?”, a întrebat jurnalista.
Natalia Morari consideră că, în cazul extinderii conflictului militar, Republicii Moldova i-ar putea reveni rolul unei zone-tampon, a cărei misiune nu ar fi să învingă inamicul, ci să-i încetinească înaintarea.
„Este o investiție pentru ca inamicul să rămână blocat pe acest teritoriu ceva mai mult timp. Ca, să spunem lucrurilor pe nume, cineva să câștige două săptămâni pentru sine.”
Autoritățile justifică necesitatea modernizării armatei prin amenințările existente la adresa securității. Pe 8 octombrie, în cadrul Moldova Security Forum, președinta Maia Sandu a declarat că protejarea spațiului aerian rămâne o prioritate, inclusiv în contextul încălcărilor spațiului aerian al țării de către drone rusești.