Cum va arăta Republica Moldova în 2050? Ce loc va ocupa în noua lume dominată de tehnologii? Ce se va întâmpla cu educația, economia și viitorul copiilor noștri? Natalia Morari consideră că, în loc să caute răspunsuri la aceste întrebări, în Republica Moldova continuă aceleași dispute politice, iar viitorul pe termen lung rămâne pe plan secund.
„Eu, în general, nu văd astăzi în Moldova nicio discuție despre locul pe care îl vom ocupa în noua lume tehnologică. Cum va arăta, până la urmă, Moldova în 2050 sau 2060? Cum va arăta țara mea atunci? Ce vom avea? La noi nimeni nu vorbește despre asta”, a declarat Morari în cadrul emisiunii „Гибридные”.
În opinia jurnalistei, în timp ce marile puteri își restructurează economiile și se pregătesc pentru o nouă eră tehnologică, agenda politică din Republica Moldova rămâne concentrată pe conflictele de moment, discuțiile despre războiul hibrid și reformele fără sfârșit. Între timp, dezvoltarea inteligenței artificiale ridică deja întrebări importante privind viitorul pieței muncii, al educației și al competitivității economice.
„Noi stăm și ne ocupăm de tot felul de mărunțișuri”, a remarcat Morari.
Potrivit jurnalistei, aceste întrebări sunt deosebit de importante pentru părinți. „Fiul meu are cinci ani”, a amintit ea, explicând de ce își dorește să înțeleagă ce oportunități va avea următoarea generație.
Iulia Fiodorova a abordat, la rândul său, problema educației și a recunoscut că se gândește la viitorul fiicei sale într-o lume în care inteligența artificială se dezvoltă într-un ritm accelerat. Cele două jurnaliste au pus sub semnul întrebării capacitatea sistemului educațional din Republica Moldova de a se adapta acestor schimbări.
Fiodorova a subliniat că discuția despre viitorul țării ține, în primul rând, de planificarea strategică.
„Aici nu există oameni care să gândească strategic. Nu există și nici nu vor exista”, a declarat ea.
Totuși, Guvernul are o Strategie națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, care stabilește obiective în domeniul economiei, educației, inovației și calității vieții. Însă întrebările ridicate de cele două jurnaliste vizează o perspectivă mai îndepărtată: cum ar trebui să arate țara după 2030 și cât de pregătită este pentru transformările globale.
Morari consideră că simpla reacție la crizele curente nu este suficientă. Politicienii ar trebui să aibă o viziune clară asupra locului în care se va afla Republica Moldova peste 20 sau 30 de ani, asupra domeniilor economice pe care le-ar putea dezvolta și a oportunităților pe care le va putea oferi cetățenilor.
„Dacă vrei să trăiești în această țară, trebuie să înțelegi ce se va întâmpla cu ea în următorii, măcar, douăzeci de ani. La noi nimeni nu vorbește despre asta. Niciun politician. Trăim într-o stare permanentă de incendiu. Stingem incendii. Incendiu, incendiu, incendiu. Păi nu se poate trăi așa”, a declarat jurnalista.
În opinia sa, autoritățile se limitează prea des la constatarea problemelor, în loc să propună soluții și să contureze o viziune pe termen lung asupra dezvoltării țării.