Retragerea unor capacități americane din Europa riscă să devină cea mai dificilă problemă a noii planificări militare a NATO. Alianța începe în octombrie negocierile care vor stabili de ce forțe și armament ar avea nevoie cele 32 de state membre pentru a respinge un eventual atac rusesc, relatează Politico.
Washingtonul analizează o reducere mai amplă a prezenței sale militare, iar aliații europeni ar putea fi obligați să compenseze lipsa avioanelor de transport și realimentare, a rachetelor cu rază lungă și a mijloacelor de informații și supraveghere. SUA le-au cerut deja europenilor să poată muta mai rapid trupe și tehnică spre flancul estic.
Negocierile vor deschide alte patru dispute: câte trupe trebuie să pună la dispoziție fiecare aliat, dacă prioritatea rămâne Rusia și nord-estul Europei sau se extinde spre Marea Neagră și flancul sudic, cât trebuie investit în drone și roboți în raport cu tancurile și artileria și ce lecții poate prelua NATO din războiul purtat de Ucraina.
Una dintre dileme privește chiar modelul de război. Ucraina se bazează masiv pe drone ieftine, război electronic și adaptare rapidă, în timp ce doctrina NATO presupune superioritate aeriană, lovituri de precizie și manevre rapide. Aliații trebuie să decidă dacă își modifică structura forțelor sau păstrează investițiile în platformele militare convenționale.
Discuțiile deschid un nou ciclu al Procesului NATO de Planificare a Apărării. Orientările politice urmează să fie convenite în 2027, iar obiectivele de capabilități pentru fiecare stat vor fi stabilite în 2029. Acestea nu reprezintă o prognoză că războiul va începe: comandantul suprem aliat în Europa, Alexus Grynkewich, consideră improbabil un atac convențional de amploare al Rusiei, dar susține menținerea unei forțe capabile să-l descurajeze.