Autoritățile italiene investighează o posibilă implicare a Rusiei în revoltele violente care au avut loc weekendul trecut la Milano și în alte orașe europene. Guvernul condus de Giorgia Meloni a solicitat informații despre eventuala participare a unor provocatori străini, iar ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a calificat evenimentele drept o manifestare a unui „război hibrid” împotriva Occidentului.
Informația este relatată de Bloomberg, care citează surse familiarizate cu situația.
Potrivit agenției, amploarea violențelor și indiciile privind coordonarea unor atacuri i-au determinat pe oficialii italieni să pună la îndoială faptul că revoltele ar fi fost doar o reacție spontană a populației la creșterea costului vieții.
Protestele din 17–18 octombrie, desfășurate la Milano, Paris și în alte orașe europene, au fost marcate de confruntări cu poliția, incendieri și jafuri.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat că evenimentele recente diferă semnificativ de manifestațiile de amploare din trecut.
„Evenimentele de la Milano și din alte regiuni ale Italiei sunt fundamental diferite de ceea ce am văzut până acum”, a declarat acesta.
Potrivit ministrului, revoltele ar putea fi rezultatul unui „război hibrid”, purtat de forțe necunoscute împotriva statelor europene prin intermediul rețelelor sociale.
Crosetto a menționat TikTok, YouTube și alte platforme online, care, în opinia sa, sunt utilizate pentru răspândirea mesajelor radicale și influențarea tinerilor.
Ministrul s-a arătat deosebit de îngrijorat de participarea adolescenților la actele de vandalism, inclusiv a unor copii de 11–12 ani. El a sugerat că aceștia ar fi putut fi supuși unei influențe ideologice deliberate.
Ministrul de Interne recunoaște că nu există dovezi privind implicarea Rusiei
În același timp, ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a declarat că, deocamdată, nu există dovezi că participanții la revolte ar fi fost coordonați din străinătate.
„Deocamdată nu există nicio dovadă”, a declarat ministrul, citat de ANSA.
Totodată, șeful Ministerului de Interne a atras atenția asupra contrastului dintre comportamentul aparent spontan al tinerilor implicați în violențe și nivelul ridicat de organizare a acțiunilor prin intermediul rețelelor sociale.
Autoritățile continuă să examineze posibilele mecanisme de coordonare a protestatarilor, inclusiv utilizarea platformelor Telegram și TikTok.
Kremlinul a respins anterior acuzațiile privind implicarea Moscovei în revoltele din Europa, calificându-le drept absurde.
Potrivit Associated Press, aproximativ 2.000 de tineri au participat la revoltele din Milano. În timpul confruntărilor, peste 100 de polițiști au fost răniți, iar zeci de participanți au fost reținuți.
Între timp, opozanții guvernului Meloni acuză autoritățile că încearcă să folosească revoltele în scopuri politice, înaintea alegerilor parlamentare din 2027, în loc să soluționeze problemele sociale și economice care au declanșat protestele.
Nemulțumirea socială crește în mai multe țări europene, pe fondul scumpirii carburanților, alimentelor și locuințelor, dar și al deteriorării calității serviciilor publice.