Rada Supremă a Ucrainei a inclus din nou pe ordinea de zi proiectul de lege nr. 10242, care prevede înăsprirea pedepselor penale pentru divulgarea neautorizată a informațiilor din registrele de stat. Jurnaliștii și organizațiile pentru drepturile omului avertizează că noile prevederi ar putea fi folosite pentru a-i persecuta pe jurnaliștii de investigație și sursele acestora, inclusiv în cazurile în care sunt dezvăluite acte de corupție în rândul funcționarilor publici.
Potrivit publicației Detector Media, proiectul de lege a reapărut pe agenda Parlamentului în această săptămână. Anunțul a fost făcut pe 27 octombrie de președintele Comisiei parlamentare pentru libertatea de exprimare, Iaroslav Iurcișin. Potrivit acestuia, propunerea de a readuce documentul în dezbatere a venit din partea prim-vicepreședintelui fracțiunii „Slujitorul Poporului”, Andrii Motovîloveț.
Proiectul de lege prevede răspundere penală pentru accesul și intervențiile ilegale în registrele electronice, precum și pentru vânzarea și divulgarea informațiilor conținute în acestea. Potrivit ultimei versiuni publicate, anumite încălcări comise în perioada legii marțiale ar putea fi pedepsite cu închisoare de la doi la cinci ani.
Într-o declarație comună din 27 octombrie, organizațiile jurnalistice și cele pentru drepturile omului au avertizat că proiectul de lege nu face o distincție clară între comerțul ilegal cu date personale și publicarea informațiilor de interes public privind corupția și abuzurile de putere.
Potrivit semnatarilor declarației, dosarele penale ar putea fi folosite pentru a pune presiune pe jurnaliști și pentru a identifica sursele acestora. Chiar dacă o anchetă nu s-ar încheia cu o condamnare, simpla urmărire penală ar putea intimida informatorii și împiedica dezvăluirea altor cazuri de corupție.
O versiune anterioară a proiectului prevedea pedepse de până la opt ani de închisoare pentru anumite încălcări. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, această încadrare juridică ar fi permis recurgerea la măsuri speciale de investigație, inclusiv interceptarea convorbirilor și supravegherea persoanelor vizate. Ulterior, pedeapsa maximă pentru divulgarea datelor confidențiale a fost redusă la cinci ani, însă, în opinia criticilor, riscul ca jurnaliștii să fie urmăriți penal nu a dispărut.
Pe 27 octombrie, mișcarea ucraineană „Mediarukh”, alături de mai multe organizații jurnalistice și pentru drepturile omului, a cerut din nou deputaților să nu adopte proiectul de lege în forma actuală.
Semnatarii apelului au subliniat că statul trebuie să protejeze datele personale și registrele electronice, fără însă a împiedica publicarea informațiilor de interes public despre corupție și abuzuri de putere.
Proiectul de lege a mai fost supus votului pe 4 decembrie 2024, însă a fost susținut de doar 213 deputați, față de cele 226 de voturi necesare pentru adoptare. Ulterior, documentul a fost trimis pentru reexaminare în a doua lectură.
În ianuarie 2025, proiectul a fost inclus din nou pe ordinea de zi, dar ulterior a fost retras în urma obiecțiilor venite din partea comunității jurnalistice.
Acum, inițiativa a revenit din nou în Parlament. Totuși, potrivit lui Iurcișin, deputații nu știu deocamdată ce amendamente vor fi propuse spre vot.
