În timp ce autoritățile Republicii Moldova discută despre producerea dronelor și dezvoltarea industriei de apărare, sistemele electronice ale statului s-au dovedit vulnerabile în fața atacurilor cibernetice. Jurnalistul Dmitri Ciubașenco a criticat dur guvernarea după scurgerea datelor personale ale aproximativ 750 de mii de locuitori ai țării. În opinia sa, incidentul demonstrează incapacitatea autorităților de a asigura protecția cetățenilor, iar lipsa unei reacții ferme la acest scandal ridică și mai multe semne de întrebare.
Într-o postare, Ciubașenco a atras atenția asupra amplorii incidentului, comparându-l cu efectele pe care le-ar avea o scurgere similară de date în alte țări.
„Guvernul Republicii Moldova a permis furtul datelor personale ale fiecărui al treilea locuitor al țării”, a scris jurnalistul.
Potrivit calculelor sale, dacă o asemenea scurgere de date ar afecta o treime din populația altor state, ar fi vorba despre aproximativ 500 de milioane de persoane în India sau China, 120 de milioane în SUA, 150 de milioane în Uniunea Europeană, 50 de milioane în Rusia, 28 de milioane în Turcia, 23 de milioane în Franța și 20 de milioane în Italia.
„Vă imaginați ce scandal s-ar declanșa în aceste țări dacă s-ar produce o asemenea catastrofă? În Moldova însă — liniște totală”, a remarcat indignat Ciubașenco.
Jurnalistul a criticat și reacția premierului Vasile Tofan, care, după incident, a avertizat că numărul atacurilor cibernetice de acest fel ar putea crește în viitor. Șeful Guvernului a explicat scurgerea masivă de date prin dezvoltarea inteligenței artificiale, care le permite atacatorilor să identifice mai rapid vulnerabilitățile programelor informatice.
Ciubașenco consideră, de asemenea, că scandalul privind datele personale este strâns legat de problema numirilor în funcții și de corupția din instituțiile statului.
Potrivit acestuia, funcționarii și conducătorii instituțiilor sunt conectați între ei prin organizații neguvernamentale, companii private, funcții publice și interese de partid.
Jurnalistul a descris ironic acest sistem drept „verișorism”, făcând aluzie la practica numirii rudelor și persoanelor apropiate în funcții de conducere.
Amintim că anterior deputatul și fostul premier Ion Chicu i-a acuzat pe fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, și pe fostul secretar de stat Viorel Garaz că ar fi promovat candidatura Nicoletei Colomeeț, care, potrivit deputatului, nu avea calificarea necesară pentru funcția respectivă.
În aceeași postare, Ciubașenco a atribuit responsabilitatea politică pentru cele întâmplate partidului de guvernământ PAS și președintei Maia Sandu. Totodată, jurnalistul s-a arătat nedumerit de lipsa unei reacții publice pe măsura gravității incidentului din partea șefei statului.
Amintim că, pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a confirmat oficial că, în urma atacurilor cibernetice din perioada 19–23 octombrie, atacatorii au reușit să obțină informații asociate cu aproximativ 750 de mii de numere de identificare personală (IDNP).
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, a avertizat că datele compromise ar putea fi folosite de escroci pentru a contacta cetățenii prin telefon sau prin mesaje și a obține de la aceștia informații confidențiale suplimentare.
După cum a relatat anterior MLive, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că autoritățile poartă deja discuții cu potențiali investitori. Pentru lansarea unor asemenea proiecte, se intenționează modificarea legislației care reglementează industria de apărare.