Președintele Nicușor Dan a admis pentru prima oară de la începutul crizei politice că alegerile anticipate sunt o posibilitate dar a spus că nu suntem încă într-un astfel de „calendar”. Președintele a spus și că și-ar dori să evite scenariul alegerilor anticipate pentru că acesta „nu ar aduce schimbări fundamentale de majorități” și „ne-am găsi în același blocaj în care suntem”.
„Această posibilitate există, nu suntem încă în calendarul ei, dar eu mi-aș dori să evităm scenariul pentru că nu va aduce, cel puțin uitându-ne la sondaje, nu va aduce schimbări fundamentale de majorități, ne-am găsi în același blocaj în care suntem și, în plus, am da o imagine de instabilitate pe luni de zile pentru România”, a declarat președintele României, transmite Antena3.
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până când ajung la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern. Șeful statului a declarat marți, la finalul întâlnirii cu ambasadorii statelor UE, că își dorește un guvern cu puteri depline, dar responsabilitatea este acum la partide, după ce el a făcut două nominalizări de premier. Nicușor Dan a adăugat că el nu are nicio condiție pentru partide și nu le impune să încheie un acord, ci doar să strângă cele 233 de voturi necesare în Parlamentul României.
Președintele Nicușor Dan a făcut primele declarații la Palatul Cotroceni, după ce partidele au anunțat un blocaj total la negocierile pentru instalarea unui nou guvern.
Timpul pentru rezolvarea crizei politice prin instalarea unui guvern cu puteri depline până la finalul sesiunii parlamentare s-a scurs. De miercuri, parlamentarii intră în vacanță și, odată cu ei, și criza politică.
În lipsa unui guvern care să treacă de votul din Parlament, guvernul demis al lui Ilie Bolojan rămâne cu puteri limitate la Palatul Victoria. În partidele politice este luată în calcul chiar varianta ca Ilie Bolojan să reziste interimar până în toamnă. În acest moment, ambele propuneri din tabăra pro-europeană nu adună majoritatea parlamentară necesară.
Pentru un guvern Grideanu, care ar fi votat de PSD, o parte dintre minorități, UPR, Neafiliați și Grupul PACE, s-a strânge în jur de 190 de voturi. La acestea s-ar putea adăuga voturi ale parlamentarilor PNL disidenți (16) și eventual voturi din tabăra SOS România, însă tot ar fi cel mult 218-220 de voturi. Dacă de partea PSD ar vota UDMR, atunci majoritatea ar putea fi obținută la limită.
Siegfried Mureșan ar strânge voturile PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi din rândul parlamentarilor neafiliaț, adică în jur de 180-190 de voturi, departe de cele 233 de voturi neceare. Dacă Mureșan nu ar fi votat de cei 16 parlamentari PNL disidenți, numărul de voturi adunate ar fi și mai mic.