Pe fondul atacurilor rusești, Ucraina traversează o nouă etapă de criză politică internă. Anchetele de corupție duc spre persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski, iar fostul ministru al Apărării Mihail Fedorov a vorbit deschis despre necesitatea organizării alegerilor.
The Economist se întreabă dacă puterea de la Kiev se apropie de ceea ce publicația numește „ora socotelii”.
Recent a apărut un nou scandal major de corupție. Autoritățile anticorupție din Ucraina investighează o presupusă schemă de spălare a aproximativ 150 de milioane de grivne, echivalentul a circa 3,4 milioane de dolari.
Printre persoanele vizate se numără Irina Mudra, fostă adjunctă a șefului Cancelariei prezidențiale, demisă de Zelenski după apariția acuzațiilor. Potrivit anchetatorilor, cazul are legătură și cu fonduri care ar fi fost folosite pentru plata cauțiunii fostului ministru al Energiei, German Galușcenko.
Acesta nu este unicul scandal de corupție care afectează cercul apropiat al președintelui. Andrii Ermak, fostul șef al Cancelariei prezidențiale, a demisionat în noiembrie 2025, iar ulterior și în privința sa au fost formulate acuzații privind spălare de bani.
Succesiunea acestor dosare afectează imaginea lui Zelenski, care a ajuns la putere în 2019 inclusiv cu promisiunea de a combate corupția.
O nouă lovitură politică a venit din partea fostului ministru al Apărării, Mihail Fedorov, demis din funcție în iulie. Într-un mesaj public, acesta a denunțat ceea ce a numit „o criză sistemică de guvernare”, a criticat corupția și a cerut reluarea procesului democratic, readucând în prim-plan problema organizării alegerilor chiar în timpul războiului. Este una dintre cele mai directe contestări publice ale lui Zelenski venite din partea unui fost membru al echipei sale.
Zelenski a respins această idee. Potrivit președintelui ucrainean, organizarea alegerilor în timpul războiului ar provoca un „tsunami” politic, cu riscul de a diviza societatea. În plus, desfășurarea scrutinului în condițiile legii marțiale ridică numeroase probleme practice: autoritățile ar trebui să asigure participarea militarilor, a milioanelor de cetățeni aflați peste hotare și a locuitorilor teritoriilor ocupate. Potrivit unui sondaj recent, doar aproximativ 15% dintre ucraineni susțin organizarea alegerilor în timpul războiului.
Declarațiile lui Fedorov sunt însă privite și ca un semnal că lupta politică internă începe să devină mai deschisă. Fostul ministru nu și-a anunțat oficial intenția de a candida la președinție, însă criticile sale publice la adresa puterii și apelul la organizarea alegerilor au intensificat dezbaterea privind viitorul sistemului politic al Ucrainei după încheierea războiului.
În analiza sa, The Economist descrie situația drept rezultatul suprapunerii mai multor probleme cu care se confruntă Zelenski: războiul care continuă, anchetele de corupție și apariția unei concurențe politice tot mai vizibile. Cu doar câteva zile înaintea publicării articolului, revista a abordat subiecte similare și în cadrul unui podcast, subliniind că presiunea asupra președintelui ucrainean crește simultan pe mai multe fronturi — de la investigațiile anticorupție și apelurile fostului ministru la organizarea alegerilor până la alte crize politice interne.
În acest context, întrebarea pe care The Economist o pune în subtitlul articolului este directă: „Nu se apropie oare ora socotelii?”