Alianța NATO se pregătește pentru un summit de foc în luna iulie, la Ankara. Liderii celor mai puternice state ale lumii se adună pentru a semna o declarație comună care promite contracte de armament de miliarde de dolari și un sprijin militar masiv pentru Ucraina. În spatele ușilor închise, diplomații negociază intens o variantă de compromis care să împace cererile dure ale președintelui american Donald Trump cu interesele strategice ale Europei, au declarat diplomații NATO pentru Politico.
Miza financiară și noul plan pentru Ucraina
Secretarul general Mark Rutte vrea să transforme acest summit într-un motor pentru industria de apărare. Planul este simplu: trecerea rapidă a Europei la producția de masă de armament. Această mutare are un dublu rol. Pe de o parte, reînarmează continentul în fața amenințării pe termen lung din partea Rusiei. Pe de altă parte, generează contracte uriașe din care vor beneficia direct companiile americane, un argument economic puternic pe placul lui Trump.
Banii sunt deja pe masă. Aliații europeni și Canada au pompat anul trecut sume record în apărare, după ce au acceptat ținta de a cheltui 3,5% din PIB până în 2035. În plus, proiectul de declarație include un ajutor militar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, o sumă colosală pe care europenii vor să o garantei și pentru anul viitor, chiar și fără participarea financiară a Statelor Unite.
Războiul din Iran și disputele transatlantice
Relația dintre Washington și aliații europeni este însă extrem de tensionată. Șeful apărării din SUA, Pete Hegseth, a pus deja presiune pe aliați prin anunțarea unei revizuiri a prezenței militare americane în Europa și prin reducerea echipamentelor de luptă puse la dispoziția NATO.
O altă problemă fierbinte este războiul purtat de SUA în Iran. Washingtonul acuză deschis Europa că nu oferă destul sprijin în acest conflict. Pentru a potoli spiritele și a-i întinde o „ramură de măslin” lui Donald Trump, liderii NATO vor introduce în declarația finală cereri ferme către Iran:
- Garantarea totală a libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o arteră comercială critică la nivel mondial.
- Interdicția absolută ca Teheranul să dezvolte vreodată arme nucleare.
- Scântei pe tema rachetelor cu rază lungă de acțiune
Cea mai sensibilă dispută rămâne însă modul în care Europa alege să se apere. Statele europene vor să își dezvolte propriile capabilități de atac la mare distanță pentru a descuraja Rusia, însă Pentagonul se opune ferm. Refuzul recent al Washingtonului de a trimite rachete Tomahawk în Germania arată clar că SUA se tem de o escaladare periculoasă cu Moscova. Cu toate acestea, textul final de la Ankara va fi negociat până în ultimul minut, reflectând o Europă care încearcă să își asume propria soartă militară.