Guvernul german intenționează să modifice substanțial Legea privind libertatea de informare. ONG-urile, organizațiile civice și jurnaliștii avertizează că reforma ar putea limita grav transparența statului.

Înaintea vacanței parlamentare, cabinetul condus de Friedrich Merz a convenit asupra unui pachet de 34 de reforme. Printre acestea se numără și modificarea Legii privind libertatea de informare, în vigoare din 2006. Criticii afirmă că, în forma propusă, legea ar fi practic golită de conținut, transmite Spotmedia.

Un instrument important pentru presă și ONG-uri

În prezent, orice persoană poate solicita documente și informații de la autoritățile federale. De acest drept beneficiază frecvent jurnaliștii, organizațiile de mediu, asociațiile pentru protecția consumatorilor și grupurile civice. De regulă, informațiile sunt furnizate gratuit sau contra unor taxe reduse.

Excepții există deja pentru datele sensibile privind securitatea și serviciile de informații. Guvernul susține însă că, în contextul atacurilor cibernetice și al războaielor informaționale, protecția datelor publice trebuie consolidată.

Mai multe restricții și taxe mai mari

Potrivit planului, dreptul de a solicita informații ar putea fi păstrat doar pentru persoanele fizice, nu și pentru organizații sau asociații.

Taxele pentru furnizarea documentelor ar urma să crească semnificativ. Numele angajaților din ministere și instituții publice ar putea fi anonimizate pentru a-i proteja de amenințări și intimidări.

Cea mai controversată propunere vizează limitarea categoriilor de persoane care pot solicita informații publice. Acest drept ar urma să fie păstrat doar pentru cetățenii germani și pentru cetățenii altor state ale Uniunii Europene care locuiesc în Germania. În cazul informațiilor privind infrastructura critică, contraspionajul și combaterea terorismului, accesul ar putea fi restricționat suplimentar.

„Transparența statului este subminată”

Deputatul Verzilor Konstantin von Notz afirmă că, sub pretextul adaptării la noile amenințări, Guvernul subminează baza juridică a transparenței statului.

Potrivit lui, în locul modernizării promise, reforma ar reprezenta un regres grav în domeniul drepturilor cetățenești.

Scrisoare semnată de 110 organizații

O scrisoare deschisă împotriva reformei a fost semnată de 110 organizații, printre care Greenpeace, Transparency International și Amnesty International.

Semnatarii susțin că excluderea organizațiilor, obligativitatea motivării solicitărilor și majorarea taxelor ar desființa, de facto, libertatea de informare.

Expertul Greenpeace Martin Kaiser a declarat pentru DW că restricțiile ar îngreuna controlul public și ar amplifica neîncrederea în deciziile autorităților.

După valul de critici, unii reprezentanți ai coaliției de guvernare au cerut reexaminarea reformei. Social-democrații au anunțat că nu vor susține reducerea drepturilor de acces la informații pentru cetățeni, presă și societatea civilă.