Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut statelor membre să accepte noi surse de venit pentru bugetul Uniunii Europene, într-un moment în care negocierile pentru viitorul cadru financiar de aproape 2.000 de miliarde de euro sunt blocate de diferențe majore între capitale. Bruxelles-ul propune cinci noi „resurse proprii”, care ar trebui să aducă aproape 60 de miliarde de euro anual, însă mai multe dintre măsuri întâmpină opoziție din partea guvernelor.
„Să fim foarte clari: bugetul nostru este despre viitorul nostru. Iar orice buget modern are nevoie de noi resurse proprii”, a declarat Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii, susținut în Parlamentul European de la Strasbourg.
Mesajul vine într-un moment decisiv pentru negocierile asupra bugetului UE pentru perioada 2028-2034. Comisia a propus un cadru de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Problema nu este însă doar cât va cheltui Uniunea, ci și de unde vor veni banii, scrie mediafax.ro.
Comisia încearcă să reducă presiunea asupra contribuțiilor directe plătite de state și, în același timp, trebuie să găsească bani pentru noile priorități – apărare, competitivitate, tehnologii și securitate – dar și pentru rambursarea datoriei contractate prin fondul european de redresare NextGenerationEU.
Cele cinci noi surse de bani propuse de Bruxelles
Planul Comisiei prevede cinci noi tipuri de „resurse proprii”.
Prima ar veni din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii – ETS. O parte din veniturile obținute din licitarea certificatelor de CO2 ar urma să meargă direct către bugetul Uniunii. Comisia estimează încasări de aproximativ 9,6 miliarde de euro pe an.
A doua sursă ar proveni din CBAM, mecanismul prin care importurile unor produse cu emisii ridicate de carbon sunt taxate la intrarea pe piața europeană. Comisia estimează aproximativ 1,4 miliarde de euro anual.
Cea mai consistentă dintre noile propuneri este legată de deșeurile electronice necolectate. Statele ar urma să plătească în funcție de cantitatea de e-waste care nu este colectată, iar Bruxelles-ul estimează venituri de aproximativ 15 miliarde de euro pe an.
Comisia vrea și o resursă bazată pe accizele la tutun, estimată la circa 11,2 miliarde de euro anual.
A cincea este așa-numita Corporate Resource for Europe – CORE, o contribuție anuală a companiilor care operează și vând în UE și au o cifră de afaceri netă de cel puțin 100 de milioane de euro. IMM-urile nu ar intra în această categorie. Veniturile estimate sunt de aproximativ 6,8 miliarde de euro pe an.