Casa părintească nu se vinde, dar din 2027 s-ar putea impozita. Moldovenii stabiliți peste hotare care vor moșteni imobile, terenuri sau alte bunuri în Republica Moldova riscă să achite un impozit de 12% din valoarea acestora. Avertismentul vine din partea deputatei MAN, Angela Cutasevici, care critică dur noile prevederi din politica fiscală propusă de Guvern.
Până în prezent, moștenirile și donațiile primite de persoanele fizice au fost complet scutite de taxe. Însă, noile modificări puse pe masa Executivului ar putea schimba radical regulile jocului pentru cetățenii din diasporă.
Conform proiectului de politică fiscală, din 2027, bunurile moștenite de persoanele fizice nerezidente (cei stabiliți în afara țării) nu vor mai fi considerate excepții, ci vor fi incluse direct în categoria veniturilor impozabile. Pentru acestea, statul intenționează să aplice o cotă standard de 12%.
„O lovitură directă pentru cei plecați la muncă”
Deputata MAN, Angela Cutasevici, a tras un semnal de alarmă privind impactul social și emoțional al acestei inițiative asupra diasporei, acuzând autoritățile că transformă legăturile de familie într-o nouă sursă de venit la buget.
„Această prevedere îi poate lovi direct pe moldovenii care au plecat la muncă peste hotare, dar care moștenesc în țară casa părinților sau pământul bunicilor”, a declarat parlamentara.
MAN cere explicații de la Guvern
În acest context, Cutasevici a solicitat de urgență clarificări din partea Executivului. Parlamentara atrage atenția că proiectul lasă în aer mai multe întrebări vitale pentru cetățeni:
Câți moldoveni din diasporă ar urma să fie afectați de această taxă?
Care va fi mecanismul exact de evaluare a patrimoniului moștenit?
Din ce valoare se vor calcula cei 12% și în ce moment va deveni obligatorie plata?
Dincolo de cifre, deputata a subliniat că taxarea moștenirilor riscă să rupă definitiv legătura diasporei cu Republica Moldova.
„Pentru mulți moldoveni plecați peste hotare, casa părintească și pământul moștenit nu sunt simple active financiare. Ele reprezintă legătura cu familia și cu locul de unde au plecat. Statul ar trebui să încurajeze păstrarea acestei legături, nu să introducă noi poveri fiscale asupra patrimoniului transmis din generație în generație”, a concluzionat Angela Cutasevici.