Doctorul în drept și analistul economic Inna Vîrtosu atrage atenția că beneficiile anunțate în cadrul reformei fiscale ar putea fi rapid anulate de creșterea costurilor la gaze, energie electrică, carburanți, transport și produse. În opinia sa, adevărata întrebare este cine va suporta, în final, costul echilibrării bugetului.
Vîrtosu pornește de la majorarea scutirii personale, care ar aduce unui salariat aproximativ 103 lei în plus pe lună.
Potrivit acesteia, suma este însă prea mică în raport cu scumpirile care ar putea urma.
„Ni se spune că această reformă fiscală este necesară pentru echilibrarea bugetului. Poate că este. Dar există o întrebare pe care aproape nimeni nu o pune: cine va plăti, în realitate, pentru acest echilibru?
Guvernul ne spune că va crește scutirea personală. Pentru un salariat, asta înseaă aproximativ 103 lei în plus pe lună. Sună bine. Dar acum priviți imaginea completă. Veți plăti mai mult pentru gaze dacă depășiți un anumit consum. Veți plăti mai mult pentru energie electrică. Vor crește accizele la carburanți. Transportul va deveni mai scump. Iar toate aceste costuri vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, în prețul produselor pe care le cumpărăm zilnic. Cei 103 lei pot dispărea dintr-o singură factură sau din câteva cumpărături la magazin”, a scris Vîrtosu.
Analista atrage atenția și asupra pensionarilor, beneficiarilor de prestații sociale și persoanelor fără venituri salariale.
„Și mai este ceva. Pensionarii, persoanele care trăiesc din prestații sociale sau cei fără venituri salariale nu vor beneficia nici măcar de această majorare a scutirii personale. Dar vor plăti aceleași prețuri mai mari la alimente, la utilități și la transport”, a menționat aceasta.
„Înainte de a cere oamenilor să plătească mai mult, statul trebuie să răspundă la câteva întrebări simple: Ce cheltuieli a redus? Ce ineficiențe a eliminat? Ce economii a făcut? Pentru că fiecare leu colectat din taxe este un leu câștigat prin munca oamenilor. O reformă fiscală adevărată nu înseamnă doar să aduni mai mulți bani la buget. Înseamnă să construiești o economie mai puternică, să protejezi puterea de cumpărare și să distribui echitabil responsabilitatea între stat, mediul de afaceri și cetățeni. Întrebarea nu este dacă avem nevoie de echilibru bugetar. Întrebarea este cine plătește prețul acestui echilibru”, a conchis analista economică.