Hoții de artă din Europa recurg tot mai des la violență și folosesc arme, topoare, baroase sau chiar explozibili pentru a fura obiecte de valoare din muzee. Europol avertizează că bandele specializate sunt înlocuite tot mai mult de grupuri ad-hoc de infractori recrutați prin intermediul rețelelor sociale.
Potrivit unui raport al Europol, infractorii vizează în special aurul, bijuteriile și artefactele culturale care pot fi valorificate rapid și care oferă profituri considerabile, transmite Digi24.
„Infractorii pătrund în incinte și sparg vitrinele folosind unelte precum baroase, topoare, pârghii și, în unele cazuri, explozibili”, arată Europol.
Un exemplu este jaful de la Muzeul Luvru din Paris, din octombrie 2025. Hoții au amenințat paznicii și vizitatorii și au furat bijuterii în valoare de aproximativ 88 de milioane de euro, printre acestea aflându-se și tiara împărătesei Eugenie.
Hoții sunt recrutați pe rețelele sociale
Europol observă o schimbare importantă în modul de operare al infractorilor. Dacă bandele tradiționale de hoți de artă mizau pe discreție, înșelăciune și expertiză și erau organizate în jurul unui lider, grupările implicate în jafurile recente sunt mai degrabă descentralizate și formate pentru o anumită operațiune.
Recrutarea se face inclusiv prin rețele sociale și aplicații de comunicare instantanee, după modelul „crima ca serviciu”.
„Spre deosebire de traficanții obișnuiți de bunuri culturale, care evită de obicei violența și se specializează în infracțiuni organizate împotriva proprietății sau în furtul de bunuri culturale, aceste persoane au adesea antecedente de implicare în alte tipuri de infracțiuni”, menționează Europol.
„În plus, unii hoți reținuți în cazuri recente par să-și coordoneze acțiunile în mod ad-hoc, fiind adesea recrutați la nivel local prin intermediul rețelelor sociale și al canalelor de comunicare instantanee, fără a avea legături anterioare între ei”, arată raportul.
Aurul și bijuteriile, printre principalele ținte
În ultimii doi ani, hoții de opere de artă și-au îndreptat atenția tot mai mult către metale prețioase, bijuterii și artefacte culturale care pot aduce profituri mari.
Creșterea puternică a prețului aurului a contribuit la această tendință. Prețul metalului prețios a crescut cu aproximativ 85% în ultimii doi ani, pe măsură ce investitorii și băncile centrale au apelat la aur ca activ considerat sigur.
Asociația Pieței de Aur din Londra (London Bullion Market Association) a avertizat că, pe măsură ce prețul aurului atinge niveluri record, cresc și riscurile asociate fluxurilor ilicite și distorsiunilor de pe piață.
„Metalele prețioase pot fi topite cu ușurință, fără a lăsa urme pentru forțele de ordine și facilitând vânzările ilicite. Pietrele prețioase din bijuterii, pe de altă parte, pot fi îndepărtate cu ușurință și vândute ulterior”, se arată în raport.
Coiful dacic furat cu ajutorul explozibililor
Unul dintre cazurile recente menționate de Europol este jaful de la Muzeul Drents din Assen, în Țările de Jos, în ianuarie 2025.
Hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în muzeu și au furat coiful de aur dacic vechi de aproximativ 2.500 de ani, precum și trei brățări dacice din aur.
Artefactele au fost ulterior recuperate și returnate României, însă una dintre brățări este în continuare dispărută.
Europol a remarcat, de asemenea, o creștere a furturilor de artefacte antice din porțelan chinezesc, inclusiv vase din perioada dinastiei Ming, pe fondul cererii ridicate pentru astfel de obiecte pe piața ilegală.
Agenția europeană avertizează că schimbarea profilului infractorilor, recrutarea rapidă prin intermediul rețelelor sociale și utilizarea unor metode tot mai violente reprezintă o provocare în creștere pentru securitatea muzeelor și pentru protejarea patrimoniului cultural european.