Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în lectura a doua un pachet amplu de modificări la Codul electoral. Printre cele mai importante schimbări se numără permanentizarea votului prin corespondență, trecerea Găgăuziei la un sistem proporțional de alegere a deputaților și reguli noi privind folosirea spațiilor publice în campaniile electorale.
Votul prin corespondență nu va mai fi doar un mecanism testat temporar, ci va fi introdus direct în Codul electoral.
Principalele criterii după care vor fi selectate țările sunt prevăzute în noul articol 80². CEC va decide în ce state cetățenii Republicii Moldova vor putea vota prin corespondență.
La stabilirea listei, Comisia va ține cont de:
- existența secțiilor de votare obișnuite și distanța până la acestea;
- experiența anterioară privind votul prin corespondență;
- numărul alegătorilor moldoveni din statul respectiv;
- siguranța și fiabilitatea serviciilor poștale;
- existența relațiilor diplomatice cu Republica Moldova;
- situația de securitate și respectarea standardelor internaționale privind alegerile libere și corecte.
Astfel, votul prin corespondență nu va putea fi organizat în state aflate în conflict militar sau în țări considerate incompatibile cu standardele internaționale privind alegerile libere și corecte — ceea ce ridică din start semne de întrebare în cazul unor state precum Rusia, Belarus sau Georgia.
Mecanismul a fost deja testat de două ori. În 2024, moldovenii au putut vota prin corespondență din șase țări: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda.
La alegerile parlamentare din 2025, lista a fost extinsă la zece state, fiind adăugate Australia, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă. Potrivit CEC, atunci s-au înregistrat pentru votul prin corespondență 2.606 alegători, dintre care 1.894 au votat efectiv prin această metodă.
Găgăuzia: o singură circumscripție în locul celor 35 actuale
Schimbări mult mai ample sunt pregătite pentru alegerile Adunării Populare a Găgăuziei. În prezent, cei 35 de deputați sunt aleși separat, fiecare în propria circumscripție uninominală.
Noile modificări prevăd trecerea la un sistem proporțional. Întreg teritoriul autonomiei va constitui o singură circumscripție electorală, iar la scrutin vor putea participa partide, blocuri electorale și candidați independenți.
Noul mecanism va fi aplicat ulterior. Alegerile prevăzute inițial pentru luna noiembrie urmează să se desfășoare încă după vechiul sistem.
Se schimbă și statutul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei. Instituția va fi integrată în sistemul unitar al administrației electorale din Republica Moldova și va avea între șapte și 11 membri.
Pentru membrii structurii vor exista și cerințe suplimentare privind integritatea și reputația. Iar rolul instituțiilor electorale centrale de la Chișinău în funcționarea sistemului electoral din autonomie va deveni considerabil mai mare.
Alegerile bașcanului: CEC va putea interveni dacă APG nu stabilește data
Chișinăul primește și un mecanism de rezervă pentru stabilirea datei alegerilor bașcanului.
Noua redacție prevede că data scrutinului trebuie stabilită de Adunarea Populară cu cel târziu 80 de zile înainte de alegeri. Dacă APG nu adoptă o decizie în termen, data va putea fi stabilită prin hotărâre de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
Sunt introduse și cerințe mai clare pentru candidații la funcția de bașcan. Aceștia trebuie să fie cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, să aibă cel puțin 35 de ani, să fi locuit sau să locuiască permanent în Găgăuzia de cel puțin zece ani și să cunoască limbile găgăuză și română.
Obligația privind cunoașterea limbii române a fost criticată atât de opoziția parlamentară, cât și de actuala conducere a autonomiei.
Vladimir Odnostalco, deputat PSRM:
„La momentul actual, doar pentru funcția de președinte există obligația de a cunoaște limba română. De ce această normă se aplică bașcanului, dar nu și miniștrilor?”
Spațiile publice: reguli „mai transparente” în campanie
O altă modificare vizează utilizarea resursei administrative.
Articolul 70 al Codului electoral este completat cu alin. (10¹). Autoritățile publice centrale și instituțiile de drept public vor trebui să stabilească transparent în ce condiții pot oferi spații candidaților pentru întâlniri cu alegătorii.
Aceste întâlniri vor trebui organizate în afara programului de lucru.
Mai simplu spus, instituțiile statului vor trebui să anunțe din timp ce spații pot fi folosite în campanie și în ce condiții. Autorii proiectului susțin că astfel va fi limitată folosirea resursei administrative în avantaj electoral.
Proiectul a fost aprobat în lectura a doua cu voturile a 52 de deputați PAS. Speakerul Igor Grosu a anunțat că documentul va trece și prin lectura a treia, care va fi finală, iar Parlamentul a solicitat avizul Comisiei de la Veneția.