Încercările autorităților PAS de a schimba conducerea sistemului de probațiune și mecanismul de monitorizare electronică s-au întins pe mai mulți ani și au dus, în cele din urmă, la un deficit de brățări necesare pentru executarea hotărârilor judecătorești. Despre aceasta a vorbit avocatul Fadei Nagacevschi în emisiunea „Fiodorova Time”. Potrivit lui, în timp ce autoritățile încercau să reorganizeze sistemul, nu au fost cumpărate dispozitive noi, cele vechi nu au fost reparate, iar zeci de hotărâri judecătorești au rămas neexecutate.
Comentând tragedia de la Măgdăcești, Nagacevschi a subliniat că problema nu se reduce la acțiunile unor angajați concreți. El o leagă de deciziile administrative luate după venirea PAS la guvernare, în 2021.
Potrivit lui Nagacevschi, încă în 2022 a început un conflict între ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, și conducerea Centrului Național de Probațiune. Disputele vizau achizițiile anterioare de echipamente. Ulterior, au existat mai multe tentative de a înlocui sistemul de monitorizare electronică aflat în funcțiune.
Nagacevschi a amintit că softul pentru brățările electronice, furnizat de compania locală Infoexpress, fusese achiziționat încă în perioada Guvernului Maia Sandu, în 2019.
Potrivit avocatului, autoritățile au încercat să obțină finanțare de la partenerii europeni pentru înlocuirea sistemului de monitorizare electronică, însă nu au reușit. Ca urmare, timp de câțiva ani — din 2023 până în 2026 — nu au fost cumpărate brățări noi, iar dispozitivele existente nu au fost întreținute. În final, în 2026, Guvernul PAS a revenit la achiziția de brățări de la vechiul furnizor.
Anume în perioada dintre tentativa de a renunța la sistemul anterior și revenirea la achiziții, susține Nagacevschi, s-a creat un gol în asigurarea monitorizării electronice.
„Avem zeci de hotărâri judecătorești… dar ele nu au fost puse în aplicare din cauza lipsei acestor brățări”, a declarat Nagacevschi.
Principala sa întrebare către Ministerul Justiției este cum a fost posibil ca instanțele să dispună monitorizarea electronică, iar statul să nu dispună de suficiente echipamente pentru executarea acestor decizii.
Nagacevschi avertizează că efectele nu se limitează la cazurile de violență în familie. Brățările electronice sunt utilizate și în cazul arestului la domiciliu. În opinia sa, lipsa de încredere în funcționarea sistemului îi poate determina pe judecători să recurgă mai des la arest preventiv în locul unor măsuri mai puțin restrictive.
„Astăzi, judecătorii s-ar putea teme să aplice arestul la domiciliu și să trimită oamenii direct în penitenciar… pentru că sistemul nostru de brățări nu funcționează”, a spus avocatul.
După tragedia de la Măgdăcești, autoritățile au anunțat livrarea etapizată a 200 de dispozitive noi. Potrivit Guvernului, întregul lot urmează să ajungă la Inspectoratul Național de Probațiune până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Însă noua achiziție, în sine, nu răspunde la întrebarea ridicată de Nagacevschi: câte hotărâri au rămas neexecutate și cine trebuia să se asigure că o asemenea situație nu se va produce.