Deputatul Vasile Costiuc susține că o femeie care s-a adresat Poliției după ce a fost victima unei escrocherii ar fi rămas fără alți 3.500 de euro. Potrivit parlamentarului, banii ar fi fost însușiți de anchetatoarea Svetlana Cebotaru, care urma să se ocupe de cazul femeii. Poliția respinge acuzațiile și afirmă că, în ultimii opt ani, nu a avut o angajată cu acest nume.

Costiuc a făcut public cazul unei femei pe nume Larisa, care spune că a pierdut aproape 90.000 de euro în timp ce încerca să cumpere două apartamente. Ulterior, aceasta s-a adresat Inspectoratului de Poliție Centru, unde, potrivit relatării sale, ar fi cunoscut-o pe anchetatoarea Svetlana Cebotaru.

„De trei ani de zile, doamna Larisa își caută dreptatea prin instituțiile statului, fără niciun rezultat”, a declarat Costiuc.

Deputatul a acuzat, de asemenea, organele de anchetă și conducerea Inspectoratului General al Poliției, în frunte cu Viorel Cernăuțeanu, de inacțiune și de faptul că ar închide ochii la abuzuri grave din interiorul sistemului.

Poliția: O asemenea angajată nu a existat

După declarațiile lui Costiuc, Poliția a anunțat că a verificat informațiile făcute publice de parlamentar.

„În ultimii 8 ani nu a avut angajată o persoană care să corespundă descrierii prezentate în postarea respectivă”, a precizat Poliția.

Instituția i-a cerut deputatului să transmită toate informațiile pe care le deține despre acest caz, inclusiv datele și documentele pe care și-a bazat declarațiile publice, astfel încât acestea să poată fi verificate și, dacă va fi cazul, să fie luate măsurile prevăzute de lege.

Poliția a mai subliniat că informațiile privind posibile fapte ilegale trebuie transmise instituțiilor competente pentru verificare și investigare, nu doar prezentate în spațiul public.

„Dacă deputatul deține informații, documente sau alte date relevante, îl îndemnăm să le transmită Poliției, inclusiv printr-o interpelare oficială”, se arată în reacția instituției.

Totodată, Poliția avertizează că prezentarea unor informații neverificate poate crea percepții eronate în rândul opiniei publice cu privire la activitatea și imaginea instituției și recomandă ca astfel de acuzații să fie verificate din surse oficiale înainte de a fi făcute publice.