Cât costă în realitate gazele cumpărate de Republica Moldova, de la cine sunt achiziționate și dacă aceste tranzacții pot fi verificate independent? Veaceslav Platon consideră că, fără o presiune constantă din partea societății, este imposibil să existe o imagine completă. Unul dintre instrumentele unui asemenea control ar putea fi, în opinia sa, platforma civică „Bună Ziua!”.
„Faptul că nu avem control public asupra companiei Energocom este un minus pentru noi, ca cetățeni, pentru că niciodată nu cerem nimic de la autorități: nici rapoarte, nici transparență, nimic”, a declarat Platon în emisiunea „Фёдорова Time”.
În opinia sa, societatea nu ar trebui să se limiteze la nemulțumiri după fiecare majorare de tarif. Este nevoie de un mecanism permanent: interpelări parlamentare, solicitări de publicare a informațiilor, analiza achizițiilor de către specialiști și documentarea publică a fiecărui caz în care o instituție de stat refuză să ofere datele solicitate.
Platon spune că tocmai o asemenea funcție practică ar trebui să aibă platforma „Bună Ziua!”.
„Urmărim și acest obiectiv — inclusiv pentru a ne lămuri cu aceste tarife și pentru a organiza interpelări din partea deputaților”, a spus el.
Platon a anunțat lansarea „Bună Ziua!” pe 4 septembrie 2026. Atunci, proiectul a fost prezentat drept o platformă civică menită să reunească specialiști din Republica Moldova și din străinătate pentru elaborarea unor reforme economice, formularea unei idei naționale și analiza problemelor din justiție și societate.
Acum, Platon propune ca platforma să fie utilizată și ca instrument de presiune publică asupra instituțiilor statului.
„În cazul abuzurilor din partea autorităților și al refuzului de a publica informații pe care, potrivit legii, sunt obligate să le ofere, să le fie formulată o acuzație publică”, a explicat el.
În centrul discuției se află întrebarea: la ce preț cumpără Energocom gazele?
„Spune prețul. Spune prețul. […] Dacă nu ai nimic de ascuns, spui prețul și gata, problema este închisă”, a declarat Platon.
Energocom publică anumite date, dar nu toate.
De exemplu, în august 2026, gazele au fost livrate la un preț mediu de achiziție de 57,80 euro/MWh, inclusiv costurile logistice, potrivit unui comunicat al Energocom din 10 septembrie.
Pentru luna octombrie, compania a publicat și costul estimativ al volumelor ferme contractate — aproximativ 76,346 euro/MWh, fără cheltuielile logistice. Prețul a fost calculat în baza indicelui TTF Front Month și a unei marje medii a furnizorilor de aproximativ 0,83 euro/MWh. Calculele au fost publicate de Energocom.
La aprobarea noului tarif începând cu 1 octombrie, ANRE a inclus pentru perioada octombrie–decembrie 2026 un cost de achiziție de 17.050 de lei pentru o mie de metri cubi, față de 12.150 de lei incluși anterior în tarif. Argumentarea deciziei este publicată pe site-ul oficial al ANRE.
Însă criticile lui Platon nu vizează doar prețul mediu.
El propune să fie solicitate date care ar permite reconstruirea independentă a întregului lanț de achiziție: când a fost cumpărat fiecare volum, de la ce furnizor, în ce condiții, după ce formulă și la ce preț final. În opinia sa, doar astfel poate fi verificat dacă achizițiile au corespuns condițiilor pieței și dacă consumatorii nu au plătit mai mult decât era necesar.
Energocom susține, la rândul său, că achizițiile sunt realizate în condiții de concurență. În iulie–august, compania a organizat 24 de runde de licitații, la care au participat 11 companii din mai multe state europene. Potrivit Energocom, la proceduri au fost invitați reprezentanți ai Ministerului Energiei, Agenției Proprietății Publice, Guvernului, SIS și societății civile. Detaliile au fost publicate într-un comunicat privind achizițiile pentru anul gazier 2026–2027.
Platon consideră că un asemenea control nu este suficient. În opinia sa, verificările nu ar trebui să fie ocazionale și să depindă de decizia companiei de a invita observatori, ci să pornească direct din partea societății.
„Noi putem să ne indignăm, să vorbim, să protestăm, dar nimeni nu cere transparență de la autorități, inclusiv opoziția. Nimeni nu formează un grup de auditori care să spună: «Vrem să facem acest audit pe baze voluntare»”, a declarat el.
Ca exemplu, Platon revine la achizițiile de gaze din 2022. El susține că, după publicarea datelor, a comparat singur prețurile de achiziție cu cotațiile europene, iar ulterior a comandat o expertiză care ar fi estimat prejudiciul la aproximativ 70 de milioane de euro.
Tocmai de aceea, Platon vede mecanismul „Bună Ziua!” ca pe un lanț permanent de acțiuni: solicitarea informațiilor, obținerea unui răspuns sau a unui refuz, documentarea publică a acestuia, atragerea specialiștilor și continuarea demersurilor pentru obținerea documentelor.
„Dacă ignori o dată, ignori de două ori, toate acestea rămân în memoria oamenilor. La următoarele alegeri vei veni cu un rezultat foarte prost. De aceea vor fi nevoiți să reacționeze”, a declarat Platon.
Potrivit lui, obiectivul final este crearea unei asemenea presiuni publice, încât ascunderea detaliilor privind achizițiile să devină prea costisitoare din punct de vedere politic.
„Când oamenii vor cere publicarea informațiilor despre achiziții, când vor vrea să vadă dacă au fost sau nu jefuiți, în timp ce își dau ultimii bani pe aceste tarife, cred că poate fi creată o asemenea presiune publică încât informațiile vor trebui dezvăluite. Sunt convins că, la fel ca în 2022, ni se va ridica părul măciucă”, a declarat Platon.