Țările europene își intensifică pregătirile pentru situații de criză, inclusiv sabotaje, atacuri cibernetice și pene de curent de amploare. Unul dintre cele mai relevante exemple este Olanda, unde autoritățile refac elemente ale sistemului de protecție civilă din perioada Războiului Rece, scrie Financial Times.
Autoritățile organizează exerciții pentru populație și pregătesc infrastructura necesară pentru situații de urgență. Ministrul olandez al Justiției, David van Weel, a declarat pentru FT că, în ultimele decenii, statele europene și-au pierdut o parte semnificativă din capacitatea de a face față singure unor crize de amploare.
Nu este vorba doar despre riscul unui eventual conflict militar. Noua infrastructură trebuie să permită populației să facă față atacurilor cibernetice, întreruperilor prelungite de energie electrică, actelor de sabotaj sau dezastrelor naturale. Autoritățile olandeze consideră că Rusia își intensifică acțiunile hibride împotriva statelor europene care sprijină Ucraina, de la atacuri cibernetice până la sabotaje și incendieri. Serviciul olandez de informații AIVD a descris anterior această situație drept o „zonă gri între război și pace”.
Locuitorilor Olandei li se recomandă să aibă acasă rezerve de alimente, apă potabilă, baterii și alte produse esențiale pentru cel puțin 72 de ore. O abordare similară este promovată și la nivelul Uniunii Europene.
În timpul unui exercițiu desfășurat recent în orașul Sittard, în apropierea frontierei cu Germania, a fost amenajat un centru de criză dotat cu generatoare și rezerve de alimente. A fost instalat și un terminal Starlink, astfel încât serviciile de urgență să poată comunica chiar și în cazul în care rețelele mobile și internetul nu mai funcționează.
În Olanda sunt create și puncte de asistență de urgență, unde oamenii vor putea primi informații și ajutor în timpul unei crize. Guvernul a dezvoltat o aplicație cu instrucțiuni care poate funcționa fără acces la internet și care a fost deja descărcată de peste 60.000 de persoane. Autoritățile intenționează, de asemenea, să modernizeze sistemul de sirene pentru protecția civilă, introducând semnale diferite în funcție de tipul amenințării.
Unul dintre modelele analizate de oficialii europeni este Finlanda, unde au fost păstrate o rețea extinsă de adăposturi, rezerve strategice, serviciul militar obligatoriu și un sistem de pregătire a populației pentru situații de urgență.
„Oamenii pregătiți nu intră în panică”, a explicat pentru FT Camiel Jacobs, consilier pentru protecție civilă în regiunea Limburgul de Sud.
Potrivit Financial Times, aceste măsuri reflectă o schimbare mai amplă de abordare în Europa: autoritățile pornesc de la premisa că populația și infrastructura civilă trebuie să poată funcționa în condiții care nu mai pot fi considerate pe deplin pașnice, chiar dacă țara nu se află oficial în război.