PAS a venit la putere cu promisiunea unui stat mai suplu, mai curat și mai atent la banul public. După cinci ani, cetățeanul vede facturi mai grele, taxe mai mari în carburanți, împrumuturi scumpe și un aparat care își găsește bani pentru birouri, funcții, delegații și prime.
Problema nu este că statul cheltuie. Un stat care nu cheltuie pentru școli, spitale, apărare sau drumuri nu este eficient, ci absent. Problema este ordinea priorităților. PAS a mărit factura statului fără să poată arăta aceeași disciplină la propriul confort administrativ.
În 2021, cheltuielile bugetului de stat executate au fost de circa 54,1 miliarde lei. După rectificarea din septembrie 2026, cele planificate au ajuns la 103,35 miliarde: aproape dublu. Au fost război, criză energetică, refugiați și compensații. Tocmai de aceea fiecare leu de administrație trebuia cântărit de două ori. În schimb, bugetul intră în 2026 cu un deficit de 23,07 miliarde lei, aproape 6% din PIB.
Iar deficitul nu este o noțiune abstractă. La licitația din 16 iunie de exemplu, Ministerul Finanțelor a atras 1,73 miliarde lei pe 182 de zile la o dobândă medie de 9,96% și încă 721,6 milioane pe 364 de zile la 10%. Statul se împrumută pe jumătate de an și pe un an la costuri de două cifre. Asta înseamnă că dobânda plătită băncilor va fi factura de mâine a celui care azi își achită gazul, motorina și TVA-ul.
În același timp, PAS nu a micșorat arhitectura centrală. În 2021, guvernul său a mărit numărul ministerelor de la nouă la treisprezece; în 2023, Cabinetul Recean a fost prezentat cu 15. A apărut și Centrul Național de Management al Crizelor, autoritate centrală cu plafon de 30 de posturi. Nu spun că fiecare instituție este inutilă. Spun că Guvernul datorează un bilanț simplu: câte posturi a deschis, câte a lichidat și cât costă net maşinăria. „Moldova Project”, cu 26 de angajați preluați din trei structuri, nu îl pun la cheltuiala nouă.
Președinția arată diferența dintre imagine și cost. Bugetul Aparatului Președintelui era de 29,76 milioane lei în 2021; pentru 2026 sunt prevăzute 44,32 milioane, cu aproape 49% mai mult. În primul semestru, Aparatul a raportat 34 de deplasări externe, dintre care 17 ale Maiei Sandu, cu cheltuieli de aproape 720 de mii de lei. Austeritatea nu se măsoară în discursuri, ci în nota de plată.
Reședința de la Condrița este un alt monument al fățărniciei Maiei Sandu. Dânsa a promis în 2020 reducerea costurilor și o altă utilizare a vilei. Vila nu a devenit acel centru permanent pentru femei-victime despre care se vorbea atunci. Iar costul ei anual tot crește de la an la an, pentru a avea lidera globală unde să facă drumeții fără a fi deranjată de plebe.
În contextul scumpirilor nesimțite, dar „autentice” la carburanți, energie electrică și gaz, să vedem cum trăiesc boierii de la ANRE și Energocom. Directorul ANRE a confirmat că agenția achită aproximativ 30 de mii de euro lunar pentru sediu. Energocom plătește circa 6,37 milioane lei pe an, adică peste 530 de mii pe lună, pentru oficiul de pe Ion Creangă. Din această sumă, 4,4 milioane lei au fost acceptate de ANRE în costurile furnizării reglementate de gaze. Cu alte cuvinte, o parte din chirie intră în formula facturii cetățeanului. Iar Energocom a mai semnat, după mutare, un contract de 4,6 milioane lei pentru un sistem financiar integrat, la o procedură cu un singur ofertant. Trebuie menționat că directorul Energocom și-a negociat și o primă de 90% la salariu, că, da, e muncă grea și solicitantă, iar ca tabloul să fie perfect, la cele circa 150 de mii de lei venituri lunare, mai primește și tichete de masă de 14.000 lei anual. Tichete de masă, Karl, în 2026. În Republica Moldova independentă, democrată și capitalistă. Adică nu are bolfoșelul 50 de lei pentru un borș.
Statul e zgârcit cu sine ca acționar, dar generos cu confortul administrației. Cele 21 de întreprinderi de stat profitabile în 2024 au obținut 449,8 milioane lei. Bugetul a primit 138,7 milioane, puțin peste 30%, iar peste 311 milioane au rămas în companii. La Aeroport, profitul a fost de 337,1 milioane și transferul de 101,1 milioane. La MoldATSA: 29,49 milioane profit și 7,37 milioane către buget. Cât de logice sunt acțiunile unui stat care lasă milioane în companii de stat care cumpără vinuri, curăță covoare și se preocupă de lenjerie de pat pentru cele două sanatorii? Vezi Curtea Constituțională și Banca Națională.
Bă, da obosiți mai sunteți!
Energocom este testul cel mai dur. Datele actuale ale APP arată 793,2 milioane lei profit net în 2024 și încă 412,3 milioane în 2025: peste 1,2 miliarde în doi ani. Profitul nu dovedește, singur, că tariful este fraudulos; compania are obligații de securitate energetică, stocuri și risc comercial. Dar nu există niciun motiv ca cetățeanul să accepte cifra ca pe o medalie. Când energia și gazul sunt scumpe, profitul trebuie explicat leu cu leu: ce merge în rezerve, ce merge în investiții, ce dividende ajung la buget și de ce nu se întorc mai repede în costuri mai mici pentru consumator.
În schimb, pentru unii oameni, explicațiile sunt mai puțin complicate. La MoldATSA, Anastasia Taburceanu a restituit 1.101.766 lei, sumă care includea salariu, premii, sporuri și alte plăți primite în mai puțin de un an. La Moldovagaz, secretara de stat Carolina Novac a declarat pentru 2025 2,25 milioane lei din Consiliul de Observatori și încă 546 de mii lei de la Ministerul Energiei. La Ministerul Culturii, Bogdan Zgherea, vicepreședinte al organizației de tineret PAS, a avut o remunerație anuală de circa 300 de mii lei fără să fi finalizat licența; colaborarea sa a încetat după investigația publică. Toate aceste cazuri spun același lucru despre criteriile și reflexele guvernării.
Datele BNS arată că, în trimestrul II din 2026, salariul mediu brut în administrație publică, apărare și asigurări sociale era de 17.635 lei, față de 13.811 lei în învățământ. Medicii și personalul medical nu pot fi băgați cinstit în aceeași teză: media sectorului sănătate era de 18.399 lei. Dar frauda politică rămâne. Pentru profesori, medici, pompieri și alți bugetari s-a promis de la 1 septembrie o reformă salarială cu creșteri de 10–30%. Actul concret publicat în septembrie a fost însă plata unică de 2–4 mii lei, dintr-un fond de 585 de milioane. Le-au uns ochii cu o plată unică, în loc de majorare. Mai corect, au fost mințiți.
Și mai este o cifră care merită pusă pe masă: PAS a primit legal, din bugetul public, aproximativ 125 de milioane lei în subvenții în perioada 2021–2026. O regulă a finanțării partidelor care le priește de minune, iar Partidul Democrația Acasă a fost sancționat pentru doi ani și nu primește nimic. Cam așa sunt regulile de joc ale PAS-ului. Dar un partid care trăiește din bani publici, conduce un stat îndatorat și cere populației răbdare are o obligație mai mare decât alții să nu transforme funcția publică în loc de răsplată.
Moldova nu este săracă fiindcă nu are bani. Este ținută săracă atunci când statul se comportă ca un acționar timid, ca un debitor grăbit și ca un angajator generos doar cu cei de sus. PAS trebuie să publice costul total al aparatului, lista posturilor create și lichidate, chiria introdusă în tarife, repartizarea profiturilor și cumpărătorii valorilor mobiliare de stat. Până atunci, factura nu este a crizelor. Este factura unei guvernări care a cerut sacrificii de la oameni și și-a păstrat confortul pentru sine.
Deocamdată suntem în situație de urgență în domeniul energetic. Cineva în Austria bea șampanie. Emisarii jubilează, poporul protestează, Maia e în turn, Tofan se plimbă.
Stau eu strâmb și mă întreb: oare nu au cumpărat băieții șmecheri gaz în perioada când era ieftin, l-au stocat în Ucraina și România, iar acum, în situație de urgență, îl vând statului la prețuri de bursă? Nu dau cu parul, doar întreb.
Când publicați contractele, gospodarilor?