Aderarea la Uniunea Europeană poate accelera dezvoltarea Republicii Moldova, însă nu reprezintă, de una singură, o garanție a creșterii economice. Concluzia apare într-un nou studiu al Fondului Monetar Internațional privind Moldova și țările din Balcanii de Vest. Documentul subliniază că rezultatele depind în mod decisiv de reformele interne, calitatea guvernării și politicile economice promovate la nivel național.
Studiul, intitulat „Bridging Borders: Making the Most of EU Accession”, a fost publicat pe 8 septembrie și analizează efectele pe care apropierea și aderarea la UE le-ar putea avea asupra economiilor Republicii Moldova și statelor din Balcanii de Vest.
Autorii arată că integrarea în piața unică, accesul la finanțările europene, investițiile și transferul de tehnologii pot duce la creșterea productivității, a salariilor și a nivelului de trai. În același timp, FMI atrage atenția că aderarea la UE nu este nici singura sursă și nici o garanție a acestor beneficii.
„Rezultatele depind în mod critic de politicile naționale, care determină atât amploarea câștigurilor, cât și dinamica tranziției”, se arată în document.
Potrivit studiului, precedentele extinderi de succes ale UE au fost însoțite de reforme interne puternice, politici macroeconomice și fiscale prudente, precum și de o guvernare mai bună.
Autorii estimează că, chiar și fără aderarea la UE, reformele structurale care ar elimina jumătate dintre decalajele de politici față de statele europene performante ar putea majora PIB-ul țărilor din Balcanii de Vest cu aproximativ 10% pe termen mediu.
În cazul Moldovei, FMI estimează că aderarea la UE, combinată cu reforme structurale interne, integrarea mai profundă în piața unică și utilizarea eficientă a fondurilor europene, ar putea contribui la o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor cu aproximativ o treime într-un deceniu, în condiții favorabile.
FMI avertizează totodată că beneficiile actualului val de extindere ar putea fi mai mici decât în trecut, inclusiv din cauza problemelor demografice, fragmentării geopolitice, șocurilor externe și capacității limitate a administrațiilor de a absorbi fondurile europene.
Subiectul a fost comentat ironic de canalul de Telegram „Гений Карпат”, care a prezentat concluziile FMI drept o lovitură pentru discursul potrivit căruia eurointegrarea ar fi în sine soluția problemelor economice ale Republicii Moldova.
„Ce ați spune dacă cineva v-ar declara astăzi că, fără nicio eurointegrare, PIB-ul Moldovei poate crește cu 10%?
Probabil ați crede imediat că este propagandă suveranist-putinistă, agresiune hibridă, război cognitiv și o încercare evidentă a unor dușmani de a submina cursul Maiei Sandu prin demagogie lipsită de orice fundament factual. Și că, cu cât mai repede se va ocupa SIS de autorii acestei erezii, cu atât mai bine…..Cine ar îndrăzni astăzi să spună cu voce tare o asemenea propagandă antieuropeană? Poate Dughin? Poate Georgescu? Poate Simion? Poate Le Pen? Sau poate chiar Medvedev ori însuși tiranul Vlad Putin? În general, întrebarea se pune cât se poate de direct: unde și la cine trebuie să meargă grupul operativ al SIS ca să-i bage mințile în cap?
Nu vrem să vă dezamăgim, să vă întristăm sau poate chiar să vă speriem, dar asta a declarat… Fondul Monetar Internațional”, se arată în mesajul autorilor canalului.